♦ Este nevoie însă de schimbarea Constituţiei României pentru a se putea comasa localităţile fără referendum ♦ „Toate modificările ar trebui să pornească de la analize punctuale, făcute de specialişti“.
Pentru a eficientiza atât absorbţia de fonduri europene, cât şi cheltuielile publice, este nevoie de o reformă administrativ-teritorială. Aceasta ar putea porni chiar de la numărul judeţelor, care s-ar putea chiar înjumătăţi, este de părere Adrian Veştea, noul ministru al dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei.
„La nivelul judeţelor cred că am putea face o analiză punctuală în care fie să înjumătăţim, fie să avem o comasare mai mare a judeţelor pe viitor, dar toate ar trebui să pornească de la nişte analize punctuale, de la nişte analize pe care să le facă specialiştii din administraţia publică, unde să nu existe parti-pris-uri, să nu existe alte influenţe, ci doar eficienţă şi o viziune de dezvoltare a acestor comunităţi pe viitor“, a spus el la ZF Live.
România are în acest moment 41 de judeţe şi în total 3.200 de unităţi administrativ-teritoriale (UAT): comune, oraşe, municipii etc. Fiecare dintre ele cu primar, cu consiliu local, cu aparat administrativ, deşi locuitorii multora din aceste UAT-uri s-au subţiat ca frunzişul unei păduri în plină toamnă. Unii s-au dus la oraş, alţii au plecat în străinătate, alţii au închis definitiv ochii şi n-au lăsat în urmă pe nimeni. Conform ultimului recensământ derulat de Institutul Naţional de Statistică (INS), comuna Bătrâna din judeţul Hunedoara are 88 de locuitori, în acte. În comuna Brebu Nou din judeţul Caraş-Severin mai trăiesc 188 de oameni, conform INS. În total, în România sunt 23 de localităţi care au mai puţin de 500 de locuitori şi 141 de localităţi care au sub 1.000 de locuitori. Toate aceste localităţi au primari, consilieri locali, secretari, portari etc.
„Sunt adeptul reorganizării administrativ-teritoriale a României. Am spus acest lucru şi din poziţia de preşedinte de consiliu judeţean. Nu am vrut să vorbesc din poziţia de preşedinte al Uniunii Naţionale a Consiliilor Judeţene, fiindcă nu aveam mandat din partea colegilor mei. Ca orice om realist, în decursul timpului am gândit o strategie de eficientizare a banului public. Consider că este necesară o astfel de reformă. Ultima reformă administrativ-teritorială a fost făcută în anul 1968, au trecut foarte mulţi ani, s-au schimbat foarte multe aspecte“, a mai spus Veştea.
Cu toate acestea, o astfel de reformă nu poate fi făcută practic, iar Adrian Veştea admite că nu se va realiza în acest mandat al său: „Este foarte adevărat că perioada este relativ scurtă şi nu ai cum să faci în acest mandat. Nu că nu am avea capacitatea asta, dar în primul şi în primul rând trebuie să modificăm Constituţia României. Vedem că pentru a uni mai multe localităţi trebuie să faci referendum. Trebuie să fie de acord localităţile. Fiecare dintre ele au identitatea lor şi astăzi reuşeşti destul de greu să aduni. Mai curând, au existat situaţii în care au fost referendumuri în care o localitate s-a rupt în două decât să se poată comasa.“
Este nevoie de modificarea Constituţiei României, explică el, pentru că, altfel, la fiecare mică unire a două sătuce de 150 de locuitori este nevoie de un referendum local în care locuitorii să fie de acord.
„Vedem cu toţii că Uniunea Europeană îşi doreşte să finanţeze proiecte integrate, proiecte care să se adreseze tuturor comunităţilor, iar în acest sens au gândit aceste regiuni de dezvoltare. Vorbim de cele opt regiuni de dezvoltare în care câte şase judeţe au avut posibilitatea de a avea acces la diverse oportunităţi de finanţare“, a mai spus Veştea.
„În prezent, de asemenea, se discută de proiecte ale zonelor metropolitane şi vedem că municipiile, împreună cu localităţile din jurul lor pot să gândească strategii integrate, care pot ajunge atât la nivel de urbanism, cât şi la nivelul strategiilor de transport, de mobilitate“, a completat el.
Ce a mai spus Adrian Veştea, ministrul dezvoltării, la ZF Live:
► Îmi propun să continui toate proiectele care le avem în implementare şi mă refer aici în special la cele pe programele care le-am lansat din buget, bugete naţionale, în special Anghel Saligny, care va veni cu un sprijin foarte consistent pentru fiecare localitate din România, pentru fiecare judeţ din România.
► De asemenea, avem programe din fonduri europene, care au specific de dezvoltare locală. Sunt mai multe axe care sunt finanţate prin PNRR. De asemenea, avem pe parte de cadastrare, ne dorim ca în perioada următoare, din resursele care le avem la dispoziţie, să cadastrăm 123 de localităţi din România.
► În afară de programul Anghel Saligny, avem în implementare o serie de programe care vin din trecut. Vorbim de PNDL 1, care a luat startul în anul 2014, un program care până în prezent din cele 4.400 de obiective, 3.600 sunt finalizate. Până în prezent s-au decontat aproape 14 miliarde de lei. Mai avem un rest de 1 mld. lei de executat.
► De asemenea, avem PNDL II, care a început în anul 2017, cu un buget dublu, de 31 de miliarde. Până în prezent a fost implementată sumă extrem de importantă, 26 mld. lei. Din cei 31, practic mai avem de implementat 5 miliarde. Putem spune că şi aici am reuşit să finalizăm aproximativ 4.300 de obiective. Mai sunt 2.100 de finalizat.
► De asemenea, programul Anghel Saligny este un program care a început în anul 2021, un program care pe parcursul derulării ar trebui să creăm o procedură, o procedură în care să finanţăm anumite investiţii ale autorităţilor publice locale şi au fost prioritare cele legate de apă şi canalizare, ulterior şi cele legate de reabilitarea infrastructurii rutiere. Avem un program extrem de generos, de aproximativ 65 de miliarde de lei care sunt puşi la dispoziţia acestui program. Deci, Anghel Saligny este bugetul acesta, acesta este bugetul evident.
► Din cele 65 de miliarde avem aproape 8 miliarde care vor merge pe gaze naturale. De asemenea, 30 de miliarde, 31 de miliarde vor merge către drumuri şi poduri şi de asemenea pe apă şi canalizare 21 de miliarde. Asta în condiţiile în care trebuie să spunem celor care ne urmăresc că, de fapt, toate aceste programe sunt complementare proiectelor pe fonduri europene.
► Comisia Europeană îţi alocă o serie de oportunităţi sau gândesc o serie de oportunităţi de finanţare pentru anumite obiective şi pe anumite axe, pe fiecare dintre ministerele care până la urmă trebuie să ducă la o reformă a acelor ministere. Trebuie să ne raportăm şi la faptul că sunt foarte multe localităţi care, din păcate, nu au avut sau nu au posibilitatea de a face lucrări, de asemenea anvergură şi multe dintre ele riscă să rămână în urmă. Şi atunci clar că statul trebuie să intervină, trebuie să gândească programe naţionale, trebuie să gândească proceduri în aşa fel încât să nu existe aceste dezechilibre.
► Spre exemplu, la judeţul Argeş, la comuna oraşul Mioveni avem construcţia unui spital orăşenesc, care are o valoare de 94 de milioane lei. De asemenea, vorbim de municipiul Satu Mare, are un pod peste râul Someş de aproape 164 mil. lei. În Alba avem reabilitare a Muzeului Naţional al Unirii şi Sala Unirii în valoare de aproape 10 mil. lei. Şi avem, de asemenea, pasajul Unirii care îl avem peste râul Dâmboviţa, un proiect care este în valoare de 750 mil. lei şi care este în prezent în evaluare.
