ZF Power Summit 22. Contextul geopolitic actual arată că îndepărtarea de importurile energetice şi de resursele fosile este direcţia corectă. Ritmul decarbonizării trebuie însă să ţină cont de consumatori şi industrie

♦ România are resursele necesare pentru a deveni un stat independent din punct de vedere energetic, cu mecanismele de piaţă funcţionale facturile la energie sau gaz putând reveni la un nivel care nu sacrifică industria ♦ Mai mult, finanţările europene puse la dispoziţie pentru decarbonizare nu trebuie să ocolească industria, ci să o ajute să rămână competitivă în raport cu rivalii care nu au ca ţintă reducerea poluării ♦ Acestea au fost concluziile celei de-a treia zi a ZF Power Summit 2022, conferinţă în care s-a subliniat din nou importanta securităţii energetice, mai ales în contextul politic marcat de declanşarea războiului din Ucraina.

„Decarbonizarea este o necesitate. Cu toa­te acestea, da, tre­buie să accele­răm procesul de decarbonizare şi tranziţie verde, dar trebuie să ne gândim şi la stabilitate. Întrebarea pentru autorităţile Uniunii Europene: putem lucra împreună pentru a ne folosi de fondurile disponibile care să susţină industria şi decarbonizarea? Vrem să creştem producţia, să decarbonizăm producţia, iar întrebarea este dacă vom lucra împreună pentru finanţarea tranziţiei verzi“, a declarat Antoine Kohler, executive SIMEC Power Solutions GFG Alliance (Liberty Steel Group). Liberty Galaţi este al doilea mare consumator de energie din România, obiectivul fiind ca pe termen lung unitatea să devină independent din punct de vedere energetic prin proiecte proprii de producere a energiei.

„Din perspectiva industriei de îngrăşăminte din Europa, suntem cu adevărat îngrijoraţi, având în vedere că suntem o industrie cu consum energetic ridicat. În acelaşi timp, suntem foarte importanţi pentru siguranţa alimentară a Europei şi a lumii. Vorbim de nevoile funda­mentale ale oamenilor“, a precizat Harri Kiiski, director general Azomureş, cel mai mare consumator de gaze din România. Şeful Azomureş a mai precizat că unitatea va rămâne închisă în contextul în care gazul este materie primă iar nivelul de preţ de acum este imposibil de suportat. Hidrogenul însă este analizat ca soluţie la nivelul Azomureş. Problema majoră este că astfel de soluţii nu sunt competitive decât la un preţ al energiei de sub 50 de euro pe MWh. Acum, energia a ajuns la peste 200 de euro pe MWh.