Adrian Vasilescu, BNR: Inflaţia rămâne în matcă… dar în medie

14 iun 2017 Autor: Adrian Vasilescu

Preţurile unor produse şi servicii continuă să sară calul, semn că inflaţia e un duşman perfid. La ce mă uit când vreau să văd cum se mişcă preţurile? La rapoartele Statisticii, desigur. Deşi fiecare jude­că preţurile acolo unde obişnuieşte să-şi facă târguielile: în Piaţa Do­ro­banţilor (foarte scumpă) sau în Piaţa Obor (ceva mai ieftină), la mall, la supermarket, într-un butic din Calea Victoriei sau în oricare alt magazin din Capitală ori din altă localitate. Imaginea obţinută e însă strict personală. Statistica, în schimb, examinează ansamblul. Tabloul ţării.

Dinamica inflaţiei e un fenomen care merită să fie examinat pe toate feţele. Pentru a-i înţelege esenţa. După ce ani în şir, cu mari eforturi, au fost vindecate treptat multe dintre vechile răni ale sistemului de preţuri, ne confruntăm totuşi cu unele distorsiuni, ce vor cere eforturi ca să fie corectate. Străbatem însă o etapă nouă, în care inflaţia are şi „viaţa ei proprie“, fapt ce i-a permis să-şi con­so­li­deze o evoluţie calmă de durată. Înseamnă că mişcării preţurilor i-a fost luată din spate o grea povară. Poate cea mai grea.

Dar această stare de lucruri nu e veşnică. A fost câştigată greu şi poate fi pierdută uşor. Iată de ce Băncii Naţionale, care poartă răspunderea stabilităţii preţurilor, pentru ca mai departe să garanteze stabilitatea financiară a ţării, îi revine rolul principal în bătălia cu inflaţia, a cărei influenţă asupra echilibrelor economice în general rămâne mare.

Rata anuală era de 8,41 la sută în mai 2011. Cea mai mare din Uniunea Europeană. A scăzut însă la 1,79 la sută în mai 2012. Una dintre cele mai mici inflaţii din Uniunea Europeană. Şi a continuat să scadă în anii următori, trecând şi prin rate negative, iar acum ne bucurăm de o uşoară creştere pozitivă. Rata anualizată din mai 2017 fiind de 0,6 la sută.

Ce detalii mai aflăm din comunicatele Statisticii? Că inflaţia s-a cuminţit… în medie. Dar media este o speranţă matematică. În me­die, bogatul şi săracul au un nivel de trai optim. Cert este că in­di­cii inflaţiei, care reprezintă un raport între valori medii ale pre­ţurilor în momente diferite, ne pot înfăţişa o dinamică relativ cu­min­te într-o perioadă în care populaţia se loveşte încă de unele scumpiri.

Mediile au capcanele lor, pot surprinde o mişcare ceva mai lentă a preţurilor pe un eşantion de câteva mii de produse, deşi scumpirea coşului în care se adună câteva mărfuri de bază în consumul zilnic se manifestă violent. Pentru că, iată, în timp ce media lunară a inflaţiei din mai 2017 a fost de numai 0,6 la sută, unele produse şi servicii continuă să înregistreze scumpiri semnificative: plus 8,7 la sută la cartofi, 3,7 la fructe proaspete, 5,8 la citrice, 1,07 la energie electrică, 7,5 la transport aerian.

Sigur, mediile au rostul lor în cunoaşterea şi înţelegerea fenomenelor de masă. Calculându-le, fie ca medii statistice simple, fie ca medii ponderate, putem să aflăm şi să analizăm fapte şi întâmplări ce compun mişcări de anvergură: inflaţie, consum, producţie. Rata inflaţiei având importanţă cardinală. Fiindcă ne arată mişcarea preţurilor de la o lună la alta, de la un an la altul, comparativ cu dinamica veniturilor. Ne arată mărirea sau decăderea banilor, puterea lor de cumpărare. La noi, în ţările vecine şi în ţările dezvoltate. Ajutându-ne să înţelegem unde suntem şi unde trebuie să ajungem. Ne comparăm cu ţările din Uniunea Europeană, cu alte ţări din lume fiindcă facem comerţ cu aceste ţări. Şi, importând sau exportând, punem în relaţie directă inflaţia noastră cu inflaţia lor. Inflaţia exprimă creşterea generalizată a preţurilor de consum. Dacă o analizăm în litera ei, vom trage concluzia că media pon­derată de 0,6 la sută, cât a fost rata inflaţiei în România în mai 2017, surprinde o creştere calmă a preţurilor. Desigur, a tuturor preţurilor. Şi important este faptul că toate preţurile, cu câteva excepţii – fructele proaspete, citricele şi fructele meridionale, cartofii, energia electrică –, au fost calme în toate cele trei tablouri: mărfurile alimentare, mărfurile nealimentare, serviciile. Iată aşadar că ieşim din constrângerile trecutului foarte apropiat, când un număr restrâns de poziţii din coşul de consum făcea să explodeze rata anuală a inflaţiei.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 14.06.2017

 
Cuvinte cheie:
opinie
, Adrian Vasilescu
, BNR
, Inflatie
, BNR
, statistica
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Închide