Profesorul de finanţe Moisă Altăr de la Facultatea de FinanţeBănci Asigurări şi Burse de Valori din cadrul ASE Bucureşti spunecă nu este îngrijorat atât de scăderea ratingului de ţară al SUAcât de evoluţia din Uniunea Europeană.
"Americanii au capacitate dereacţie, dar Europa este un colos care stă într-un singur picior.Faptul că nu dispune şi de politica fiscală, ci doar deinstrumentele monetare este cea mai mare problemă", a explicatprofesorul.
Statele Unite au suficientemecanisme să îşi revină, chiar dacă va mai dura, dar Europa nu estesuficient de flexibilă.
"Problema din SUA nu măîngrijorează pentru SUA ci pentru Europa şi ţările periferice cumeste România. Va fi o ondulaţie iar cu cât eşti mai slab cu atâteşti mai afectat", a explicat Altăr Moisă.
Europa, spre deosebire deStatele Unite care are aceeaşi Constituţie din 1780 încoace, cumici amendamente, nu are o structură solidă şi în acelaşi timpflexibilă, capabilă să absoarbă şocurile şi să le depăşească. "Aicentralizată politica monetară, dar nu ai centralizată politicafiscală, politica de salarii. Bugetul UE, de doar 1% din PIB-ulUniunii, este insignifiant pentru intervenţii. Europa are un singurplăân sănătos - Germania, încă unul care nu prea este sănătos -Franţa, iar restul sunt ţări periferice care nu au avut mecanismede control şi reglare."
Profeosrul aminteşte în contextcă este o iluzie faptul că o economie se poate autoregla singură,iar ceea ce se întâmplă acum în economia mondială este rezultatulunor decenii de dereglementare.
"Am predat cibernetica mulţi anişi am citit despre mecanismele de auto-reglare, inclusiv ceea cesusţine Şcoala Austriacă (economiştii din această Şcoală proclamăliberalismul extrem în economie - n.red.). Problema este că oeconomie nu are suficiente mecanisme de auto-reglare decât atuncicând e soare şi nu bate vântul, adică niciodată. Deceniile dedereglementare au dus la toate aceste probleme pe pieţelefinanciare care se revarsă acum în economia reală".
Scăderea ratingului SUA nu esteo mare lovitură pentru economia americană, nefiind comparabilă cuşocul prăbuşirii Lehman Brothers. Ceea ce se întâmplă acum pe pieţenu este decât consecinţa crahului de atunci şi probabil că avem înfaţă încă un deceniu de turbulenţe mai mult sau mai puţin puternicecum a fost scăderea burselor de la sfârşitul săptămâniitrecute.
"Când a căzut Lehman Brothers în2008 eram la o conferinţă în Statele Unite şi profesorii cu care amdiscutat au apreciat că urmează pentru economia mondială o perioadăizomorfă (termen din matematică ce descrie o asemănare între douăstructuri - n.red) cu deceniul pierdut al Japoniei", a explicatprofesorul.
După o criză care a şters şi 50%din valoarea imobilelor la începutul anilor '90, Japonia a avuttimp de un deceniu o creştere mediocră, de sub 1% pean.
"Modelele tradiţionale dinfinanţe nu mai dau un răspuns la ceea ce se întâmplă în economiaglobală. Trebuie refăcut tot în domeniul modelării".
Ce se poate întâmpla înRomânia?
"Noi ne lăudăm că au crescut exporturile, căavem creştere economică pe seama lor, dar nu există destul valoareadăugată. Dacă se zgâlţâie zona euro, şi puţina creştere pe care oavem din exporturi se va gâtui", a spus profesorul AltărMoisă.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
