Contul curent al balanţei de plăţi a reuşit să rămână în primele patru luni pe un excedent de 55 mil. euro, în contrast cu deficitul de 1,5 mld. de euro din aceeaşi perioadă din 2012, iar analiştii şi-au ajustat spre 3% din PIB prognozele pentru deficitul de cont curent din acest an.
Pe lângă ajustarea deficitului de cont curent, respectiv diminuarea dependenţei de fluxurile externe de capital, analiştii au anticipat pentru 2013 un volum al investiţiilor străine peste nivelul înregistrat anul trecut. Însă, până acum intrările de investiţii străine şi absorbţia de fonduri europene au fost dezamăgitoare.
România a înregistrat în acest an excedent de cont curent pentru prima dată din 1990. În plus, a fost pentru prima dată din 1980 când România a rămas pe surplus an la an şi după trecerea a patru luni din an, după cum au remarcat analiştii. Contul curent include intrările şi ieşirile de bunuri şi servicii, de venituri şi transferurile curente (bani trimişi de românii care lucrează în străinătate şi fondurile europene).
Excedentul de cont curent a fost remarcat şi de guvernatorul BNR Mugur Isărescu. „Nu ştim dacă surplusul din contul curent este un accident, este temporar, legat de intrarea în producţie a automobilelor Ford şi exportul Ford, dar în 20 şi ceva de ani de când sunt pe acest scaun nu am văzut niciodată surplus în contul curent şi aşteptam momentul“, a spus Isărescu.
Revenirea României pe excedent de cont curent în acest an a fost „o surpriză plăcută“, o „veste bună“, în contextul în care România a înregistrat în ultimii trei ani, în medie, un deficit de cont curent de 4,2% din PIB, a susţinut Eugen Sinca, analist-şef la BCR. El a anunţat o posibilă revizuire a estimării privind soldul contului curent în PIB, de la un deficit iniţial estimat de 4,4% din PIB în tot anul 2013 spre un deficit de 2-3% din PIB.
În 2012 deficitul de cont curent a scăzut sub 4% din PIB, la 5 mld. euro, pentru prima oară în ultimii 10 ani. Noul cadru de evaluare a dezechilibrelor macroeconomice la nivel european solicită un sold al contului curent cuprins între -4% şi -6% din PIB.
Cel mai probabil până la finalul anului România va înregistra un deficit de cont curent, deoarece ţara este un importator net de energie, dar acesta ar putea să scadă până la 2,8% din PIB (faţă de 3,9% din PIB în 2012) şi s-ar putea stabiliza la acest nivel şi în 2014, consideră analiştii UniCredit Ţiriac Bank.
Excedentul balanţei de plăţi s-a realizat pe fondul reducerii deficitului balanţei comerciale la jumătate faţă de anul trecut. „Deficitul comercial a rămas principalul «motor» care a stat la baza ajustării contului curent“, susţine Mihai Pătrulescu, senior economist la UniCredit Ţiriac Bank.
RBS Bank se aşteaptă la un deficit de cont curent de 3,4% din PIB pentru 2013 şi estimează un nivel al investiţiilor străine de 1,7 mld. euro.
Având în vedere evoluţia încurajatoare a balanţei de plăţi, Volksbank estima o reducere a deficitului de cont curent la maxim 2% din PIB, iar acesta să fie acoperit în totalitate de investiţiile străine directe.
Cum a evoluat contul curent în acest an
Anul 2013 a debutat cu un excedent al contului curent al balanţei de plăţi de circa 400 mil. euro, faţă de un deficit de 144 mil. euro în prima lună a anului 2012.
Contul curent a înregistrat un uşor excedent şi în luna februarie, de 45 mil. euro, iar pe ansamblul primelor două luni surplusul a urcat la 450 mil. euro. În februarie, România a înregistrat cel mai redus nivel lunar al deficitului comercial din ultimii 10 ani, exporturile urcând cu 10%, în timp ce avansul importurilor a fost de doar 1,3% faţă de aceeaşi lună de anul trecut. Creşterea exporturilor a fost susţinută de îmbunătăţirea cererii externe în afara Uniunii Europene şi de noile capacităţi de producţie de autoturisme şi echipamente de transport.
Şi în primul trimestru contul curent al balanţei de plăţi s-a menţinut pe excedent.
Iar în perioada ianuarie - aprilie contul curent al balanţei de plăţi înregistra un excedent de 55 mil. euro, faţă de un deficit de 1,5 mld. euro în aceeaşi perioadă din 2012 . Evoluţia a fost influenţată de reducerea deficitului balanţei comerciale şi al veniturilor şi de surplusul consemnat de balanţa serviciilor.
Deficitul balanţei comerciale a scăzut cu 975 mil. euro, cel al veniturilor s-a ajustat cu 200 mil. euro în timp ce surplusul înregistrat de balanţa serviciilor a fost de 721 mil. euro, faţă de un deficit de 130 mil. euro în aceeaşi perioadă a anului precedent, potrivit datelor BNR.
România rămâne ţara din Europa Centrală şi de Est cu cea mai mare dependenţă de investiţiile de portofoliu pentru a finanţa deficitul de cont curent.
Iar evoluţia investiţiilor străine nu este încurajatoare în timp ce absorbţia fondurilor europene continuă să dezamăgească. În primele patru luni din acest an investiţiile străine directe au însumat 322 mil. euro, în scădere cu aproape 35% faţă de perioada similară din 2012. Nici anul trecut, România nu a fost foarte atractivă pentru nerezidenţi, investiţiile străine directe continuând să se prăbuşească la 1,6 mld. euro, minimul ultimilor 10 ani. Evoluţia ISD-urilor a fost influenţată atât de criza din Europa, cât şi de tensiunile politice interne şi de modul în care a fost tratată criza de către decidenţii de politici monetare şi fiscale, după cum au declarat analiştii.
În 2012 investiţiile străine directe au finanţat doar 34% din deficitul contului curent.
Acest articol a apărut în ediţia tiparită a Ziarului Financiar din data de 25.06.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
