Deficitul de cont curent al balanţei de plăţi a crescut în decembrie 2015 cu 700 mil. euro, până la 1,7 mld. euro, dar rămâne, ca pondere în PIB, la un nivel modest, în jur de 1% din Produsul Intern Brut, în condiţiile în care PIB-ul prognozat de Comisia Naţională de Prognoză pentru 2015 este de 156 mld. euro (705 mld. lei), iar creşterea economică anunţată de 3,7% pentru anul trecut este net superioară celei pe care o anticipa aceeaşi instituţie (2,5%).
Cel mai mult a cântărit în deteriorarea deficitului de cont curent (de la 686 mil. euro în 2014 la 1,7 mld. euro în 2015) balanţa comerţului internaţional de bunuri, care a avut în 2015, potrivit datelor publicate de BNR la finele săptămânii trecute, un deficit de aproape 7,8 miliarde de euro – importurile crescând semnificativ în raport cu importurile pe fondul majorării consumului, în urma reducerii TVA şi a majorării salariilor.
Deficitul de cont curent a fost finanţat însă, parţial, de balanţa pozitivă a comerţului cu serviciile, care a consemnat un excedent de aproape 6,9 mld. euro (importuri de 9,4 mld. euro şi exporturi de 16,2 mld. euro, un nou record). Doar serviciile de transport au contribuit la exportul de servicii cu 5,1 mld. euro, înregistrând un excedent de 3,4 mld. euro.
În aceeaşi vreme, în privinţa contului curent, deficitul balanţei veniturilor primare (venituri din muncă, investiţii directe şi de portofoliu) s-a majorat cu 1,8 mld. euro, de la 1,9 mld. euro la 3,7 mld. euro. Balanţa veniturilor secundare (banii „căpşunarilor“, trimişi în ţară, şi fondurile UE) şi-a majorat în 2015 excedentul faţă de 2014, cu aproape 1,2 mld. euro. Deficitul de cont curent al balanţei de plăţi a rămas, prin urmare, sustenabil, 1,7 mld. euro (în jur de 1% din PIB sau puţin peste).
Pentru 2016 economiştii spun că s-ar uita mai atent la evoluţia deficitului de cont curent în condiţiile în care, ca urmare a celei de-a doua etape de reducere a TVA, de la 24% la 20%, în consumul privat rămân cel puţin 7 miliarde de lei, alte aproximativ 10 miliarde de lei venind din majorarea salariilor. Astfel, importurile ar urma să fie stimulate suplimentar cu consecinţa asupra deficitului de cont curent care, dacă nu poate fi finanţat din alte intrări, trebuie finanţat prin majorarea datoriei care oricum va creşte ca urmare a majorării deficitului bugetar de la 1,4% în 2015 la 3% în 2015. Deocamdată datoria publică totală este în ţinte, sub 40% din PIB, în vreme ce datoria externă totală (publică şi privată) a ajuns anul trecut la sub 60% din PIB (90,9 mld. euro la finalul anului trecut).
