Eveniment

BNR a recunoscut că nu a prevăzut amploarea recesiunii din 2009. Va reuşi România să evite recesiunea în 2012?

Cristian Popa, viceguvernator al BNR: Era foarte greu pentru noi să „citim“ în decembrie 2008 că economia se va duce de la +8 la -7%. Nu am văzut, trebuie să recunoaştem

Autor: Claudia Medrega

08.03.2012, 00:07 1223

Rămâne de văzut dacă pentru 2012 se vor adeveri estimările de creştere economică pentru România într-un context internaţional incert, în care pentru zona euro se anticipează recesiune. Dinspre Guvern şi BNR vin discursuri liniştitoare, presărate cu aşteptări încurajatoare.

"Era foarte greu pentru noi să «citim» în decembrie 2008 că economia se va duce de la +8 la -7%. Nu am văzut, trebuie să recunoaştem. În 2009 ne-am dat seama că recesiunea o să fie foarte profundă. Norocul a fost că nu s-au îndeplinit prognozele pe care le-am făcut cu FMI şi Comisia - ce arătau o contracţie de -10%", a declarat recent Cristian Popa, viceguvernator al BNR responsabil cu politica monetară.

Dacă bugetul pe 2009 ar fi fost construit mult mai conservator, pe o scădere a PIB, măsurile de restructurare a sectorului public şi iniţiativele de stimulare a economiei ar fi putut să fie luate mai devreme. Şi poate s-ar fi putut evita adâncirea crizei în 2010, iar economia ar fi fost într-o situaţie mai bună acum.

La ce a folosit aşa-zisul plan anticriză adoptat de Guvernul României în 2009? Verdictul dur l-a dat Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), unul dintre participanţii la pachetul financiar de 20 mld. euro contractat de România în primăvara anului 2009: "Stimulentele pentru economie au fost mai degrabă imaginare decât reale; puţine proiecte au fost pornite, iar efectul asupra creşterii economice a fost neglijabil".

Tot BERD a spus că, de fapt, valoarea finanţării contractate în 2009 - "centura de siguranţă" - a reflectat "gravitatea situaţiei economice şi nevoile ţării".

Multe dintre măsurile de contracarare a crizei vânturate în 2009 au rămas pe hârtie şi nici restructurarea sectorului public nu a avansat. Bugetul pe 2010 s-a bazat tot pe creştere economică şi cum aceasta nu a venit, Guvernul a fost nevoit să reducă cu 25% salariile din sistemul bugetar şi să majoreze TVA de la 19% la 24% pentru a se putea încadra în cheltuielile deja făcute de la începutul anului. Iar România a mai experimentat un an de recesiune.

Autorităţile române au invocat de mai multe ori eşecul prognozelor FMI pentru a-şi justifica propriile anticipaţii contrazise dramatic de realitate, fără a renunţa însă la discursul dominant optimist. Preşedintele Traian Băsescu a fost singurul care a balansat această abordare: deşi respingea diagnosticul de recesiune în mai 2009, ezita să susţină că ieşim din criză şi admitea gradul mare de nesiguranţă al prognozelor economice, iar în toamnă afirma că fără banii de la FMI guvernul riscă să nu poată plăti salariile şi pensiile.

Pas cu pas optimismul autorităţilor s-a destrămat atât în 2009, cât şi în 2010.

Experienţa din 2009 şi 2010 a arătat limitele modelelor de prognoză folosite atât de instituţiile financiare internaţionale, cât şi de BNR şi de analiştii bancari, credibilitatea abilităţilor de anticipare a evoluţiilor din economie, în vremuri de criză, fiind pusă sub semnul întrebării.

De altfel, BERD a remarcat şi diferenţa izbitoare de peste 13 puncte procentuale între prognoza iniţială a FMI care vedea o creştere economică de 4,5% în România în 2009, pentru ca în octombrie 2009 să estimeze o cădere de 8,5%. Un ecart mare a apărut şi între prognozele succesive ale BERD, de la plus 3% la minus 8%. Economia a reuşit anul trecut să înregistreze o creştere de 2,5% după doi ani de prăbuşire. Totuşi contracţia PIB din T4 2011, mai devreme decât anticipau analiştii, este îngrijorătoare, anunţând revenirea recesiunii, în condiţiile în care şi pentru T1 2012 este aşteptată scăderea PIB.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO