Companiile din UE ar putea înregistra pierderi de două ori mai mari din cauza tarifelor de export către Marea Britanie decât exportatorii din Marea Britanie către Uniunea Europeană dacă Brexitul se finalizează fără un acord de liber schimb, susţine o comisie de experţi de la think tank-ul britanic Civitas într-un studiu reluat în publicaţia conservatoare The Telegraph.
Jurnalul citat a fost în trecut critic la adresa Bxuxellesului şi face parte din familia publicaţiilor britanice care au susţinut Brexitul. Totuşi calculele făcute de cei de la Civitas sunt de luat în seamă, iar România este interesată în cel mai înalt grad de viitoarea relaţie a UE cu UK din punctul de vedere al comerţului, pentru că are un excedent anual cu britanicii de aproape un miliard de euro.
Potrivit sursei citate, firmele europene din cele 27 de ţări membre ar urma să plătească 13 miliarde de lire sterline anual pentru a-şi exporta produsele în Marea Britanie dacă nu se ajunge la un acord cu Uniunea Europeană, iar comerţul va fi reglementat în baza regulilor Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC). În aceeaşi vreme, companiile britanice vor avea de plătit 5,2 miliarde de lire pentru bunurile exportate către Uniunea Europeană în cazul unui Brexit dur, potrivit studiului citat. Costul de 5,2 miliarde de lire al Marii Britanii pentru vânzarea bunurilor în Uniunea Europeană ar fi însă mai mare decât cel înregistrat de fiecare ţară membră în parte.
Exporturilor Germaniei în Marea Britanie li s-ar aplica tarife de 3,4 miliarde de lire, iar exporturilor din Franţa li s-ar aplica taxe de 1,4 miliarde de lire, mai arată sursa citată.
În privinţa României, volumul schimburilor comerciale între cele două ţări a fost în 2015 de 3,9 mld. euro în 2015. În aceeaşi vreme, excedentul comercial al României cu Regatul Unit a fost aproape 1 mld. euro.
România nu are interesul să asiste la un Brexit dur, cu atât mai mult cu cât 150.000 de români lucrează în Marea Britanie şi este posibil ca situaţia lor să se complice dacă cele patru libertăţi fundamentale (libera circulaţie a capitalului, a serviciilor, a persoanelor şi a mărfurilor) nu vor mai funcţiona în relaţia dintre UK şi UE – aşa-numitul Brexit dur.
Balanţa comercială pozitivă ar fi afectată dacă Marea Britanie va pierde accesul la piaţa UE, limitând automat accesul produselor din Uniune pe piaţa proprie.
România va deţine în prima jumătate a lui 2019, pentru prima dată în istoria ei, preşedinţia rotativă a Consiliului UE; adică în chiar perioada de încheiere a negocierilor pentru Brexit.
