Comisia Europeană şi-a exprimat „preocuparea“ legată de nerespectarea de către România a obligaţiilor asumate în cadrul Pactului de stabilitate şi creştere şi solicită Bucureştiului să ia măsuri pentru „minimalizarea riscurilor“ ce derivă din majorarea deficitului bugetar.
Comisia Europeană şi-a exprimat, în mai multe rânduri, nemulţumirea faţă de reducerea de taxe şi de majorarea de salarii în România, unul dintre motive fiind acela că, prin relaxarea fiscală, ţinta de deficit convenită cu Comisia Europeană va fi depăşită.
Deficitul bugetar în România va atinge anul acesta 3% din PIB, ca şi deficitul structural, lucru criticat de Comisiei întrucât ţinta pentru acest an şi pentru anii ce vin era ca ţara să aibă un deficit structural de 1% din PIB.
După ce a respectat această ţintă mai devreme decât era stabilit, fostul guvern de la Bucureşti a decis anul trecut majorarea salariilor bugetarilor şi reducerea taxelor, în special a TVA, de la 24% la 9% pentru alimente şi de la 24% la 20% pentru celelalte mărfuri. De la 1 ianuarie 2017, TVA va fi redusă cu încă un punct, ceea ce, în opinia Comisiei, va determina o explozie a deficitului bugetar dincolo chiar de limita de 3% din PIB prevăzută de Tratatul de la Maastricht.
Proiecţia guvernului de la Bucureşti este că deficitul bugetar şi deficitul bugetar structural vor fi reduse începând cu anul viitor, dar proiecţia Comisiei, exprimată în raportul de ţară - în caza căruia Comisia a reacţionat oficial - este că noile reduceri fiscale promovate în acest an şi anul viitor vor majora deficitul la 3,8% în 2017. Prin urmare, Bruxellesul anticipează că deficitul structural se va abate de la obiectivul pe termen mediu al României (1% deficit strutural) cu 2% din PIB în 2016 şi cu 3% din PIB în 2017, presupunând că nu vor mai exista alte schimbări în materie de politică. Odată cu majorarea deficitului, datoria va sări şi ea la peste 40% din PIB până în 2017 şi la peste 60% până în 2026. De asemenea, Comisia mai prognozează că accelerarea creşterii importurilor ca urmare a unei cereri interne sporite - răspuns la stimulentele fiscale – va împinge deficitul de cont curent spre 3% din PIB, faţă de 0,4% din PIB în 2014 şi 1% din PIB anul acesta.
Or, ţinta din Pactul de stabilitate este reducerea deficitelor şi reducerea datoriei, nu majorarea acestora, tocmai pentru se evita situaţiile delicate din vremea crizei datoriilor suverane.
Şi alte ţări au fost avertizate – Italia, Belgia, Croaţia, Finlanda şi Italia – cu privire la necesitarea respectării obligaţiilor bugetare asumate în cadrul Pactului de stabilitate şi de creştere.
„Am identificat şase ţări care, prin strategiile lor bugetare, riscă să-şi încalce angajamentele din Pactul de stabilitate şi creştere. Mai este timp să fie luate măsurile necesare ce se impun. De aceea am transmis un semnal de avertizare timpurie. Suntem pregătiţi să începem un dialog constructiv cu aceste ţări pentru a reduce riscurile la minim“, spune Valdis Dombrovskis, vicepreşedintele Comisiei Europene responsabil pentru moneda euro.
Însă Bruxelles-ul, care acum vorbeşte despre „dialog“, a refuzat în trecut să deschidă orice discuţie legată de revizuirea calendarului privind respectarea de către România a regulii deficitului bugetar structural de 1% din PIB.
