♦ Două întrebări rămân înainte de a judeca anul 2021: vom avea inflaţie sau stagnare? Vom avea un scenariu cu inflaţie, provocat de exuberanţa găsirii unui vaccin împotriva COVID – 19, ceea ce va antrena o creştere de consum şi, prin urmare, va deschide drumul revenirii sau vom avea o stagnare determinată de nesiguranţă, poziţie în care oamenii nu cheltuiesc pentru că sunt îngroziţi de ziua de mâine? ♦ Prima variantă ar fi ideală l Judecând pe datele de azi, nu avem, totuşi, de ce să ne îndoim că 2021 va fi mai bun decât 2020, crede Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR).
Este limpede că şi 2021 va fi un an în care regulile deficitului fiscal de 3% din PIB vor fi suspendate: „O constrângere pentru revenirea la normele consacrate în trecut ale deficitului şi datoriei publice ar fi o măsură prociclică, cu consecinţe grave pentru întreaga Europă. Ne aşteptăm, prin urmare, la o flexibilizare a regulilor şi în anul ce vine. Asta nu înseamnă că ne putem extinde până la cer, pentru că ceea ce luăm azi cu împrumut trebuie să dăm înapoi în anii ce vin. Dar, una peste alta, avem acest spaţiu în care să judecăm şi să adoptăm politici de revenire economică. Două sunt întrebările: dacă vom avea inflaţie sau dacă vom avea stagnare. Dezvoltarea inflaţionistă ar fi răspunsul ideal, un răspuns determinat de succesul unui vaccin care-i va împinge pe oameni să se reîntoarcă în consum, va antrena exuberanţa unui nou început. Cel de-al doilea scenariu, cel al stagnării, în care oamenii se închid de teama viitorului şi nu consumă, ar fi scenariul cel mai de nedorit. Nu ştim răspunsul acum, dar îl vom afla curând”, crede Florin Pogonaru.
Acum, în România, lucrurile sunt cumplit de cenuşii. Străzile sunt goale, iar imaginile cu obloanele închise ale magazinelor accentuează depresia. Dar niciodată dracul nu a fost atât de negru pe cât şi-l imaginează oamenii.
„Scenariul cu reluarea consumului ar fi ideal. O reluare a consumului nu doar în plan intern, ci şi un efort pentru stimularea cererii de export, aceasta este ţinta. Dar, pentru a atinge o astfel de ţintă, economia, fundaţia ei, trebuie schimbate”, spune preşedintele AOAR.
Şi trebuie schimbate pentru că, acum, avem această fereastră de trecere de limitele deficitului public şi îngroşăm datoria publică într-un ritm ameţitor, dar aceşti bani trebuie daţi cândva înapoi, dacă nu de generaţia asta de oameni maturi, de generaţia viitoare: „Niciodată nu vom putea reduce povara, dacă nu vom avea o economie cu o valoarea adăugată mai mare decât acum. Şi chiar avem multe şanse cu noul concept de economie verde. Nu este o vorbă goală - nu plecăm în acest efort de la o competiţie în care sunt înscrise companii din Silycon Valley. Suntem într-o competiţie în care toţi pleacă de la aceeaşi linie de start. Sunt foarte mulţi bani europeni dedicaţi cercetărilor în acest domeniu şi companiile trebuie să profite. Conceptul de economie verde va aduce schimbări totale în societate şi în economie. Dar asta este o poveste pentru anii ce vin. Anul viitor? Va fi un an mai bun decât acesta. Nu există niciun motiv care să ne facă să creadă că va fi mai rău.”
Bugetul consolidat va avea o problemă mare în 2021, din cauza deficitelor enorme – spre 10% din PIB în acest an şi, posibil, chiar şi peste acest procent, dacă criza continuă în prima parte a lui 2021. Dar şi aici sunt soluţii.
„Avem, în primul rând, 30 de miliarde de euro, de la UE, în anii ce vin prin PNRR (Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, fonduri externe rambursabile şi nerambursabile în cadrul Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă – n. red.). Dacă îi absorbim, putem reduce şocul deficitelor şi putem repune economia pe făgaşul bun. Teama mea este că nu vom avea proiecte pentru aceşti bani, dar sper ca temerea să-mi fie risipită. În rest, repet: încrederea va rămâne inima unui nou început.”
