Buget fulger: România are buget. A trecut prin Parlament în doar două zile, ceea ce ridică semne de întrebare asupra consistenţei analizei. În Statele Unite bugetul este dezbătut luni de zile în Congres şi se negociază la sânge fiecare amendament înainte ca bugetul să intre la vot final

♦ În România bugetul a trecut prin Parlament ca acceleratul prin haltă, iar coaliţia PSD-PNL a respins amendamentele Opoziţiei.

România intră în 2024 cu bugetul aprobat. Bugetul României este acum pe masa preşedintelui Klaus Iohannis, după ce a trecut de dezbaterile din Parlament în doar două zile. Practic, în doar o săptămână, suita de documente care înseamnă bugetul României în 2024, în total peste 1.000 de pagini, a fost în dezbatere publică, aprobată de guvern, dezbătută şi votată în Parlament.

Mediul de business şi analiştii financiari sunt de părere că, pe actualele date, economia nu va creşte conform aştep­tărilor guvernului şi, în consecinţă, nici veniturile bugetate nu vor creşte conform aşteptărilor. Nu ar fi o problemă că nu se ajunge la veniturile bugetate, dacă cheltuielile nu au fost croite pe măsura veniturilor, în primul rând. Astfel, fie că veniturile programate devin realitate sau nu, cheltuielile angajate trebuie onorate. Mai mult decât atât, mai adaugă analiştii independenţi care au analizat bugetul, şi cheltuielile sunt subestimate. Cu alte cuvinte, bugetul din 2024 porneşte pe acelaşi drum ca cel din 2023: Consiliul Fiscal, analiştii financiari şi mediul de business avertizează că bazele pe care este construit nu sunt realiste şi că, în aceste condiţii, deficitul bugetar programat, de 5% din PIB, va fi depăşit.

„Guvernul a creat acest buget, l-a configurat, inclusiv în ceea ce priveşte ţinta de deficit bugetar, în condiţiile unei creşteri economice vizate pentru 2024 de apro­ximativ 3,4%. Noi suntem într-o decelerare puter­nică şi nu cred că vom atinge ţinta de 3,4-3,5% creş­tere econo­mică. Clar, o să avem o problemă din nou cu deficitul bugetar“, este de părere Gabriel Mursa, profesor universitare de economie la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi.

În urma creşterii economice de 3,4%, veniturile la buget ar urma să crească cu 13%, iar cheltuielile cu sub 10%. Deficitul, la final de an, ar urma să fie de 5% din PIB.

Una dintre cele mai importante întrebări este ce se va întâmpla în cazul în care România, pentru al doilea an consecutiv, nu îşi atinge ţinta de deficit bugetar, care oricum a crescut de la 3% din PIB la 5% din PIB pentru 2024. Dobânzile la care se împrumută ţara în acest moment cele mai mari din Uniunea Europeană: 6,5% pentru împrumuturile pe 10 ani. Spre comparaţie, Bulgaria se împrumută la dobânzi de 4,3%, iar Ungaria, ţară în conflict deschis cu Uniunea Europeană din cauza opoziţiei sale la măsurile împotriva Rusiei, se împrumută la dobânzi de 5,9%.

„România arată  în ochii în ochii finanţatorilor externi şi nu numai externi, şi intern, ca o ţară care nu reuşeşte să facă ordine în finanţele publice. Noi avem o problemă deja de câţiva ani în legătură cu finanţele publice“, mai explică Gabriel Mursa.

Gabriel Mursa, profesor universitare de economie la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi:

„Noi suntem într-o decelerare puternică şi nu cred că vom atinge ţinta de 3,4-3,5% creştere economică. Clar, o să avem o problemă din nou cu deficitul bugetar“.