Evenimentul tragic petrecut luni seară pe lacul Siutghiol din Constanţa, unde patru membri ai unui echipaj al SMURD nu au putut fi salvaţi în timp util, arată încă o dată, ca şi în cazul accidentului din Apuseni, lipsa de coordonare şi inflaţia de instituţii din România care se ocupă de acelaşi sector.
Astfel, deşi a fost apelat, serviciul 112 nu a fost capabil să identifice cea mai apropiată capacitate de intervenţie, şi anume, patrula de pe lac a Agenţiei Române de Salvare a Vieţii Omeneşti pe Mare (ARSVOM), aflată în administrarea Ministerului Transporturilor. De altfel, existau puţine informaţii până în prezent despre această unitate, cu un buget de 7 milioane de lei şi venituri de 7 milioane de lei în 2012.
Această agenţie avea o şalupă pe lacul Siutghiol, care ar fi putut interveni în 10 minute de la anunţ, dar nu a fost alertată, deşi era chiar specialitatea sa de intervenţie.
În cazul accidentului din Apuseni, bâlbâiala generală între STS, ISU, ROMATSA şi alte instituţii a fost cauza tragediei, o anchetă fiind în acest moment în curs. Cele două cazuri sunt simptomatice pentru inflaţia de instituţii şi lipsa lor de coordonare.
De fapt, existenţa unor multiple resurse şi nefolosirea lor în mod coordonat este un caz frecvent întâlnit în administraţie.
Ministerul Transporturilor, de exemplu, are 50 de instituţii în subordine sau sub coordonare, iar Agenţia Română de Salvare a Vieţii Omeneşti pe Mare este una dintre ele. Sub autoritatea Ministerului Afacerilor Interne funcţionează 24 de instituţii, printre care se numără Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă, la care vin apelurile de urgenţă şi care avea, totodată, responsabilitatea elicopterului SMURD.
În urma evenimentelor de luni seară, ministrul afacerilor interne, Gabriel Oprea, a decis ieri demiterea şefului ISU Constanţa, Viorel Jianu, şi a propus premierului Victor Ponta să îl schimbe din funcţie pe prefectul judeţului, Radu Volcinschi, urmare a problemelor la intervenţia de după prăbuşirea elicopterului SMURD, potrivit Mediafax. „Lipseşte comanda unică în situaţii de urgenţă. Îmi amintesc acum 8-9 ani când Raed Arafat (fondator al SMURD, în prezent secretar de stat al MAI – n.red.) ţinea prelegeri despre cum se organizează în situaţiile de urgenţă o comandă unică. Probabil că de aceea a fost demis şi şeful ISU Constanţa ieri, pentru că el trebuia să cunoască toate detaliile care ţin de topografie şi de operatorii din zonă. El trebuia să ştie la cine poate apela dacă are nevoie de o drujbă într-o situaţie de criză, de exemplu. Fie că era în proprietatea publică sau privată, şeful ISU local trebuia să ştie că la locul accidentului exista o şalupă şi trebuia să sune să întrebe dacă se poate folosi. E problemă de leadership, pentru că în astfel de situaţii trebuie să cunoşti foarte bine aria ta, să găseşti soluţii şi să iei rapid decizii“, a spus Adrian Moraru, director adjunct al Institutului pentru Politici Publice. Raed Arafat a spus ieri, citat de Mediafax, că din informaţiile pe care le are, în cazul elicopterului prăbuşit în lacul Siutghiol nu se putea interveni mai repede în condiţiile organizării existente, care a permis ca în mai puţin de 16 minute toate echipajele de intervenţie să fie la faţa locului.
„Este aberant faptul că Arafat, din poziţia sa, a spus că nu se putea interveni mai repede. O astfel de reacţie a şefului unei instituţii care se ocupă de situaţiile de urgenţă arată că este incompatibil cu funcţia, pentru că într-o astfel de poziţie trebuie să ai mereu obsesia timpilor de intervenţie. România este nefuncţională şi intervenţiile în situaţii de urgenţă sunt actoriceşti“, a mai spus Adrian Moraru de la IPP.
Lipsa de comunicare dintre instituţii a fost demonstrată şI pe data de 16 noiembrie, având în vedere ce s-a întâmplat în structurile din diaspora şi în Ministerul Afacerilor Externe, a spus Dan Mircescu, director general al importatorului şi producătorului de materiale de construcţii Final Distribution.
„În instituţiile statului există mecanisme greoaie, iar nu de puţine ori situaţiile de criză nu se rezolvă din cauza nepăsării sau a neputinţei. Poate fi şi o frică de responsabilitate, le e frică să ia decizii, pentru că în situaţii de criză trebuie să dai dovadă de leadership, de responsabilitate. Responabilitatea se pasează de la unul la altul, iar în final toţi sunt vinovaţi şi totodată niciunul“, a spus Mircescu.
La rândul său, Sorin Roibu, managing partner în cadrul firmei de executive search Arthur Hunt, care a lucrat anterior timp de 10 ani la Ministerul Apărării, spune că, cel puţin pe hârtie, la stat există planuri de acţiuni în situaţii de catastrofă.
„În realitate însă, aceste planuri nu sunt puse în aplicare, iar incompetenţa este de multe ori motivul pentru care acest lucru se întâmplă. Dar nu m-aş limita doar la sectorul public, pentru că lipsă de coordonare există şi în privat“, a spus Roibu.
