Alegerile locale s-au încheiat. Ştim care va fi noua administraţie. Ştim ce a promis. Şi ştim că Sorin Oprescu a susţinut, imediat după ce a câştigat cel de-al doilea mandat, că va face din Bucureşti o capitală europeană. Dar ce-i trebuie acestui oraş ca să devină, cu adevărat, o capitală europeană?
Curăţenie generală şi mai puţină poluare
Cristian Cornea, directorul general al fabricii de cutii metalice Can Pack România din Bucureşti, spune că în primul rând ar trebui să fie făcută curăţenie pentru a ne putea întoarce cu drag în acest oraş.
"Înainte de orice lucrurile trebuie făcute gospodăreşte. Praful este o catastrofă în Bucureşti. În primul rând este nevoie de curăţenie în oraş. Aş vrea să fie mai puţin praf şi mai puţină poluare, cred că este capitala europeană cu cel mai mult praf", spune Cornea.
Bucureştiul se află pe locul 2 în topul capitalelor UE (în spatele Sofiei) cu cele mai poluante pulberi în suspensie (praf), în timp ce la capitolul suprafeţe de spaţii verzi pe cap de locuitor este sub majoritatea celorlalte capitale europene, arată un studiu publicat în mai de Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis, o organizaţie de mediu, în baza datelor Eurostat, ale Agenţiei de Mediu şi ale primăriilor de sector. Aşa murdar cum este, veniturile Municipiului Bucureşti, fără sectoare, sunt de aproximativ 1 mld. euro. Bucureştiul este cel mai bogat oraş al ţării, realizând peste 20% din PIB-ul României.
Capitala are nevoie de zone şi clădiri istorice conservate şi infrumuseţate pentru a putea fi atractivă şi pentru a concura cu celelalte capitale europene.
"Orice capitală europeană are un centru istoric cu farmec, trebuie să conservăm şi să înfrumuseţăm clădirile şi zonele istorice, nu să le distrugem. Nimeni nu ar trebui lăsat să se atingă de clădirile istorice."
Centrul istoric din Bucureşti se întinde pe o suprafaţă de 57 de hectare şi include 527 de corpuri de clădire, din care circa 268 au fost construite înainte de anul 1900. Multe din acestea nu au intrat în programe de reabilitate, fiind încă în paragină.
Infrastructură rutieră dezvoltată
Adrian Mihai, unul dintre cei trei acţionari ai companiei de curierat Fan Courier, cu sediul în Bucureşti, spune că şi-ar dori ca autorităţile să dezvolte infrastructura Capitalei. "Aş fi mai fericit dacă Bucureştiul ar avea o infrastructură rutieră mai dezvoltată pentru a diminua traficul şi a se circula mai uşor. De asemenea, mi-aş dori să aibă mai multe zone de parcare şi să semnalizeze mai bine prin indicatoare străzile", a spus el.
Niciun bulevard din Bucureşti nu are o lungime mai mare de 10 kilometri, care să străbată măcar parţial oraşul de la un capăt la altul, cele mai lungi zece artere având distanţe cuprinse între 5,2 şi 9,2 kilometri, arată calculele ZF dintr-o analiză de anul trecut.
Cele aproape 1,2 milioane de maşini din Bucureşti ar trebui să încapă în circa 300.000 de locuri de parcare din oraş, dar în ultimii ani numărul de maşini a continuat să crească, iar locuri de parcare nu au fost create de administraţia locală, preocupată de reasfaltări şi borduri, ci doar de mall-urile construite în Capitală.
Şi Cristian Cornea este de părere că ar trebui lucrat la infrastructura rutieră.
"Repararea şoselei de centură ar trebui să reprezinte o altă prioritate şi de asemenea construcţia unor pasaje denivelate care să intre şi să iasă din Bucureşti pentru a fi mai uşor de circulat."
Un român care a văzut 88 de ţări: Doar în Bucureşti, Sri Lanka şi Nepal am văzut câini maidanezi
Cezar Dumitru, un bucureştean care a vizitat 88 de ţări din toată lumea şi care deţine blogul imperatortravel.ro, spune că Bucureştiul ar trebui să aibă birouri de informare în punctele cheie de acces, respectiv în aeroporturi şi în Gara de Nord, aşa cum există în toate celelalte capitale europene.
De asemenea, el precizează că a interacţionat cu persoane pe diferite forumuri, care se plângeau că nu ştiu de unde să ia autocarul spre un anumit oraş din ţară.
"Este nevoie de o unitate care să centralizeze toate autogările prezente în Bucureşti astfel încât accesul către acestea să fie mai facil."
Mai mult, el menţionează că Bucureştiul ar trebui să rezolve problema câinilor maidanezi.
"În nicio capitală europeană nu am văzut maidanezi, doar prin Sri Lanka şi Nepal. Trebuie rezolvată problema maidanezilor", a spus el.
Şi Cristian Cornea este de părere că dacă maidanezii vor fi sterilizaţi acum, în următorii 3-4 ani nu vom mai avea câini, "dar dacă se fură banii, o să avem şi câini".
Câinii fără stăpân vor fi duşi în adăposturi, asta este promisiunea încă din mandatul anterior a lui Sorin Oprescu. "«Curăţenia» va începe de la centru spre periferii", declara edilul în campania pentru fotoliul de primar.
Ultimele date disponibile arată că 10.000 de români au fost muşcaţi în 2010 de câinii vagabonzi.
Cezar Dumitru mai spune că i-ar plăcea ca atunci când merge prin Centrul Vechi să găsească pe lângă restaurante, galerii de artă, librării sau magazine cu suveniruri.
Preşedintele Angst: Bucureştiul are nevoie de sistematizare în dezvoltarea de clădiri
"Bucureştiul este ceva între un sat subdezvoltat şi un oraş cu zgârie-nori. Aş vrea să nu mai apară peste noapte construcţii şi să existe o sistematizare în dezvoltarea de clădiri, este nevoie de o coerenţă direcţionată de la Primăria Generală. Contează aspectul estetic", spune Sorin Minea, preşedintele producătorului de mezeluri Angst, cu afaceri de 47 de milioane de euro anul trecut. El mai precizează că ar vrea să vadă parcuri cu iarbă şi nu cu beton.
Panotaj stradal, toalete publice şi o asociaţie de promovare
Sunt mai multe elemente de care are nevoie Bucureştiul pentru a deveni un oraş în care să stăm sau să ne întoarcem cu plăcere. Capitala are nevoie de toalete publice, de un panotaj stradal în limba română şi în altă limbă străină pentru turişti, de organizarea fluxurilor de circulaţie şi de rezolvarea problemei cu câinii maidanezi şi cu cerşetorii, este de părere Corina Martin, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT).
Ea susţine că în primul rând pentru ca Bucureştiul să poată deveni şi o destinaţie turistică europeană este necesar ca autorităţile locale în parteneriat cu companiile private să înfiinţeze o asociaţie de dezvoltare şi promovare a turismului din Bucureşti.
"Este singura zonă din România care nu are încă o astfel de asociaţie de dezvoltare şi promovare turistică. Am încercat noi (ANAT) să înfiinţăm, dar am constatat că nu există dialog între partea publică şi cea privată. Trebuie să existe comunicare între Primăria Generală, cele de sector, Ministerul Culturii, aeroporturi, hotelieri şi muzee", spune ea. Corina Martin precizează că este nevoie ca toţi jucătorii să conlucreze pentru a dezvolta o strategie a Bucureştiului.
Ea atrage atenţia că este nevoie şi de centre de informare, de panouri cu programul muzeelor şi al altor obiective turistice.
Capitala duce lipsă şi de evenimente mari, care să aducă expunere internaţională. O excepţie a fost anul acesta meciul din finala Europa League, care a adus aproape 30.000 de spanioli în oraş.
Bucureştiul a primit 2,1 milioane de turişti în 2010, potrivit unei analize a Euromonitor. În 2011 ne-au vizitat în total 7,6 milioane de turişti (arată indicatorul sosiri străini la punctele de frontieră), în creştere cu 1,5% faţă de anul anterior. Majoritatea vizitatorilor străini provin din ţări ale Uniunii Europene, cei mai mulţi din Ungaria, Bulgaria şi Germania. Cei mai mulţi vin în interes de business, după cum arată şi indicatorul înnoptări, în medie străinii care s-au cazat au stat doar două nopţi în hoteluri sau pensiuni. Pe de altă parte, anul trecut au plecat în străinătate 10,9 milioane de români, mai mult cu 0,3% comparativ cu anul anterior.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
