Eveniment
Cele 8,5 milioane de gospodării cheltuie 100 mld. euro pe an, în primul rând pe mâncare şi utilităţi. De pilonul consumului de bază se poate agăţa restul economiei pentru relansare
839,3 lei cheltuie lunar o gospodărie din România pe produse agroalimentare şi băuturi nonalcoolice
♦ Cheltuielile populaţiei sunt de aproape 100 de miliarde de euro anual în contextul în care există 8,5 milioane de gospodării în România, iar suma medie lunară este de 4.300 de lei (circa 900 de euro) pentru fiecare familie ♦ Veniturile medii lunare per gospodărie sunt de 4.999 de lei (1.050 de euro), potrivit Institutului Naţional de Statistică ♦ Veniturile ar putea scădea în contextul pandemiei de Covid-19, după mai mulţi ani de creşteri salariale şi implicit ale puterii de cumpărare ♦ O asemenea evoluţie a veniturilor ar atrage după sine şi o reconfigurare a cheltuielilor populaţiei ♦ În România cea mai mare parte a cheltuielilor - peste 60% - sunt de consum, cu mâncarea care atârnă greu în total, semn că românii nu îşi permit încă prea multe vacanţe sau ieşiri în oraş prin comparaţie cu locuitorii din Occident ♦ Tot pentru a ilustra diferenţa de nivel de trai, cheltuielile de investiţii sunt minime în România, doar 0,3% din totalul celor 4.300 de lei consumaţi lunar de o gospodărie ♦ Astfel, o reducere a cheltuielilor ar putea însemna o orientare a consumatorilor către produse alimentare mai ieftine, spre exemplu, dat fiind că nu există spaţiu mare de manevră în alte sectoare precum educaţie sau recreere.
„A scăzut şi va mai scădea consumul pentru bunurile nealimentare, adică îmbrăcăminte, încălţăminte, mobilă. Tot ce nu ţine de viaţa de zi cu zi va înregistra un declin, dar vor fi scăderi şi pe partea de achiziţii de alimente, mai exact la anumite produse. Cred că serviciile de igienă vor creşte, adică frizeriile şi saloanele de coafură. Industriile din agricultură vor creşte şi ele, dar şi serviciile care pot fi făcute prin intermediul internetului“, spune Adrian Benţa, consultant fiscal.
În structura cheltuielilor de consum se remarcă - şi s-a remarcat întotdeauna - în România o orientare a banilor către bunuri de strictă necesitate precum mâncarea sau utilităţile. Acest lucru face ca suma alocată recreerii, ieşitului în oraş, vacanţelor sau chiar educaţiei să fie extrem de mică. În Occident pe de altă parte, aceste categorii de consum primeau - până la actuala pandemie - sume mai mari, deci cântăreau mai greu în buget.
În condiţiile în care un român cheltuie doar 13 lei lunar pe educaţie şi 58 de lei pe vacanţe şi ieşit în oraş, la nevoie o reducere a cheltuielilor se va face masiv în alte zone. În România cea mai mare parte a banilor merge către alimente şi băuturi non alcoolice - circa 840 de lei lunar per gospodărie, ceea ce înseamnă că aici consumatorii s-ar putea reorienta. Mai exact, după mai mulţi ani de majorare a salariilor şi de creştere a puterii de cumpărare, în care consumul se premiumizase - românii se orientau către produse mai scumpe -, e posibil ca în contextul Covid-19 să se îndrepte din nou către bunuri mai ieftine.
„Actualmente cunoaştem cu certitudine că timpul petrecut în magazine este mult mai mic decât înainte de instalarea restricţiilor de deplasare (...). În general, estimăm că în această perioadă se cumpără mai puţin şi uşor mai ieftin“, confirmă şi Ciprian Roşca, director comercial al producătorului de vin Cramele Recaş, unul dintre cei mai mari jucători de profil din România.
Produsele alimentare de bază şi cele care îşi fac loc în mod curent în coşul de consum vor fi cel mai puţin afectate. Mai exact, chiar dacă consumatorii se vor orienta către alte branduri mai ieftine, aceste produse nu vor dispărea de tot. Articolele considerate de răsfaţ însă, vor fi tăiate temporar de pe listă.
„În această perioadă ştim clar că românii nu fac schimbări majore în obiceiul de consum în ceea ce priveşte alimentaţia de bază, nu estimăm o scădere foarte mare faţă de anul trecut, pentru că peste 80% din ceea ce vindem sunt alimente de bază“, spune Irina Măndoiu, directorul comercial al Lactalis România, cel mai mare grup din industria lactatelor de pe plan local. Ea adaugă că în opinia sa vor suferi foarte mult partea de desert şi partea de produse on the go. Acestea vor fi nişte categorii care vor înregistra scăderi semnificative.
„Dacă bugetul de mâncare va fi mai redus, atunci cu siguranţă consumatorii se vor îndrepta către mărcile proprii ale retailerilor, spre branduri mai ieftine, nu neapărat spre produse premium.“
Mai exact, comportamentul de consum va fi similar celui din 2009, când românii au fost forţaţi să îşi regândească bugetele.
Irina Măndoiu, director comercial Lactalis România: În această perioadă ştim clar că românii nu fac schimbări majore în obiceiul de consum majore în ceea ce priveşte alimentele de bază. Cred că vor suferi foarte mult partea de desert şi partea de produse on the go, vor fi nişte categorii care vor înregistra scăderi semnificative.
Ciprian Roşca, director comercial Cramele Recaş: Actualmente cunoaştem cu certitudine că timpul petrecut în magazine este mult mai mic decât înainte de instalarea restricţiilor de deplasare (...). În general, estimăm că în această perioadă se cumpără mai puţin şi uşor mai ieftin.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
-
Unde se duc profiturile record făcute de bănci în România? Aproape 1 mld. de euro vor fi trimişi în Austria, Franţa şi Italia. Câţi bani rămân în România
-
Cum a devenit România un hub pentru centrele de tehnologie ale marilor companii internaţionale, de la Mega Image, Lidl şi Metro la Hornbach, H&M şi Estee Lauder
-
Semnal de alarmă pentru execuţia bugetară: deficitul a crescut până la 2% din PIB pe primul trimestru
-
Ce se mai întâmplă în agrobusinss. Cu programe de „plombare“ rămânem cu deficitul uriaş în industria alimentară. Avem nevoie de bani pentru investiţii în procesare
-
Claudiu Aron vrea să aducă turişti japonezi şi chinezi la hotelul Alpin din Poiana Braşov
-
Bursă. Perioada de raportări pentru T1/2024, începută mâine de OMV Petrom. Urmează BRD SocGen, TeraPlast şi emitentul BVB
-
Adrian Vasilescu, BNR: Ce crede lumea despre educaţia financiară
-
ZF Cum creştem industria alimentară românească. Anomaliile din industria alimentară: suntem pe primele locuri în UE în agricultură, dar importăm porumb din Ungaria, mere din Polonia şi conserve de roşii din Turcia. Cum întoarcem roata? „Industria alimentară trebuie să devină sector prioritar, să fim ajutaţi să facem investiţii“
-
ZF Tech Day. Sorin Cosmescu, EXE Software: Într-un an complicat ca 2023 am reuşit să creştem businessul cu 9%, iar pentru anul acesta ne-am propus un avans de peste 10%. Vedem o cerere mai mare pentru soluţii de tip business intelligence. Avem mai multe solicitări din România decât din străinătate
-
ZF Investiţi în România! Daniela Burcă, COO la Prysmian: Investim în creşterea producţiei la Slatina, dar şi în cercetare-dezvoltare şi într-un centru de IT în România. „Avem peste 50 de posturi deschise pe partea de IT şi vrem să ne atragem colegi aici.“
-
Urmează CFA CEE Investment Conference la Bucureşti. Joi, 9 mai, comunitatea CFA se întâlneşte cu mediul de business şi cu autorităţile publice din Europa Centrală şi de Est pentru a dezbate viitorul regiunii
-
Educaţie, stil de viaţă şi wellness. Elevii români, campioni mondiali la robotică: Două echipe româneşti au ajuns în finala Campionatului Mondial de robotică FIRST din SUA şi au jucat una împotriva celeilalte, disputându-şi titlul suprem
-
Antreprenori locali. Cum a reuşit un antreprenor ca în opt ani să dezvolte un grup cu 40 de restaurante şi afaceri de 15 milioane de euro în 2023? Tomcat Hospitality operează branduri precum Treevi Pizza al Taglio, Fabrica de Ciorbe şi Sagakura
-
Afaceri de la Zero. Stup Edition. Ciprian Isacovici creează mobilă transformabilă sub brandul Extensio Mob şi ajută oamenii să îşi eficientizeze spaţiul din casă. „Vreau să le transmit oamenilor că pot să trăiască într-un apartament de două camere cu confortul de la trei camere“
-
CFA: Încrederea în economie creşte pe termen scurt, dar sunt multe îndoieli legate de viitor. Datoria publică calculată ca procent în PIB este anticipată să se majoreze la 53 % în următoarele 12 luni