Comisarul european pentru politica regională Corina Creţu a spus într-o discuţie cu Ziarul Financiar că este convinsă că autorităţile locale şi centrale din România vor folosi banii europeni alocaţi pentru canalizare şi apă astfel încât la sfârşitul exerciţiului financiar următor toate locuinţele din România să fie alimentate cu apă potabilă şi să aibă canalizare.
În acest moment, doar 65% din cele 8,7 milioane de locuinţe din România sunt conectate la reţeaua de apă potabilă şi doar 50% la canalizare.
„Aproape toate judeţele au primit bani pentru apă şi canalizare. Ultimul semnat a fost pentru judeţul Caraş-Severin. Este o realitate că pornim de foarte de jos. Sunt decalaje istorice. Nevoia de apă potabilă este o nevoie stringentă care nu există în alte ţări. Unele reţele de canalizare nu mai sunt modernizate de 30-40 de ani. In România sunt cazuri de oameni care încă mai mor din cauza calităţii apei potabile. Sunt convinsă că în exerciţiul financiar următor, 2020-2027, acest lucru nu va mai fi o problemă pentru România pentru că nu pot să cred că autorităţile locale şi naţionale nu vor folosi banii alocaţi de la Uniunea Europeană pentru scopul propus”, a spus Corina Creţu.
În acest moment însă pentru fiecare proiect de canalizare şi apă este necesar un proiect european distinct. Nu s-ar putea realiza un proiect pentru toată ţara prin care toate locuinţele din România care nu sunt conectate la apă şi canalizare să fie cuprinse într-un asemenea program?
„Sunt pentru o simplificare totală, dar ţine de regulamentele care vor fi valabile în perioada 2020-2027. Militez pentru o simplificare totală şi un singur set de reguli. Va depinde de negocierile dintre Consiliu şi Parlament.
Este adevărat însă că deasupra regulamentelor europene autorităţile naţionale şi locale adaugă foarte multe reglementări. Am fost într-un sat unde după 10 minute de grindină tot satul a rămas fără apă şi căldură şi mi s-a spus că nu este eligibil pentru fonduri europene pentru că are sub 2.000 de locuitori. Dar de ce să-i pedepsim pe aceşti oameni pentru că trăiesc izolaţi?”, a spus Corina Creţu.
Ea s-a întâlnit ieri cu noul premier al României, Viorica Dăncilă.
„Este un gest simbolic faptul că în prima zi a instalării noului guvern suntem aici pentru a vorbi despre accelerarea absorbţiei fondurilor europene. Eu sunt optimistă, cei care se ocupă de fonduri europene sunt oameni care au mai lucrat în domeniu, cunosc regulamentele, ştiu foarte bine faptul că fiecare zi contează. Vom analiza sector cu sector, transport, Programul Operaţional Regional, sănătate pentru a vedea care sunt paşii necesari”, a spus Creţu.
„Nu suntem cu mult sub media europeană la gradul de absorbţie pe exerciţiul financiar curent”
Cum stă România la absorbţia fondurilor structurale? „Din august până acum Comisia Europeană a transferat autorităţilor române un miliard de euro, dar nu este suficient. Anul 2018 este absolut special pentru atragerea de fonduri pentru că se elaborează bugetul pentru perioada 2020-2027, următorul exerciţiu financiar. Singura armă pe care o are un stat pentru a avea o alocare mai bună după 2020 este aceea de a folosi cât mai mult din banii alocaţi pentru 2014-2020. Perioada 2007-2013 s-a încheiat cu un grad de absorbţie de 90%. Eu când am venit comisar era la 58% şi am creat un grup de opt ţări unde a fost inclusă şi România pentru a găsi soluţii”.
Dar ce se întâmplă pe exerciţiul financiar curent? „Nu am date exacte, dar nu suntem cu mult sub media europeană la absorbţia de fonduri europene pentru exerciţiul 2014-2020”. Conform datelor de la Ministerul Fondurilor Europene, România a decontat de la UE 4,8% din sumele alocate pe fonduri structurale pentru perioada 2014-2020.
Cum se poate accelera absorbţia de fonduri UE pentru infrastructură?
„Am preluat creditele de la BEI şi BERD pe care le-am finanţat pe fonduri europene pentru o parte din Autostrada Soarelui. Am fazat toate proiectele pe transport în valoare de 2,8 mld. euro pentru drumuri, care ar fi trebuit terminate pe exerciţiul financiar 2007-2014. Se iau banii din exerciţiul acesta pentru aceste proiecte”.
Comisarul Corina Creţu insistă că este nevoie de proiecte noi trimise la Comisie.
„Pe infrastructură trebuie să terminăm proiectele fazate şi ne trebuie proiecte noi. Avem în analiză finanţarea căii ferate Gurasada - Simeria (40 km – n.red) şi a tronsonului de autostradă Tg. Mureş- Câmpia Turzii (52 km. -n.red)”.
„I-am atras atenţia ministrului că Sibiu-Piteşti a fost scoasă la licitaţie fără acordul de mediu”
Ea trage un semnal de alarmă în ceea ce priveşte autostrada Sibiu-Piteşti, lansată la licitaţie fără acordul de mediu.
„Sibiu-Piteşti are finanţarea asigurată. Este în faza studiului de fezabilitate. În decembrie când am vorbit cu ministrul transporturior de atunci se dăduse drumul la licitaţie pentru tronsoanele 1 şi 5, dar fără acordul de mediu, şi l-am avertizat pe domnul ministru că există riscuri”.
O strategie pentru a lua cât mai mulţi bani de la UE este ca statele să trimită de trei ori mai multe proiecte ca valoare estimată de absorbţie, adică la trei euro proiecte iniţiate să se încaseze un euro.
„O să vorbesc şi cu ministrul de finanţe; am văzut că în alte ţări pentru un euro investiţii de la UE se programează 3 euro proiecte tocmai pentru ca dacă din diverse motive se blochează să fie atraşi totuşi banii. Proiectele de transport se blochează uşor din diverse motive - de achiziţii publice, probleme de mediu. Dacă se blochează unul se merge pe partea cealaltă. Să mergem cu proiecte în paralel”. Pe de altă parte, proiectele de infrastructură trebuie bine realizate.
„Oamenii nu au răbdare, dar eu cred că trebuie să punem pe primul loc calitatea şi nu viteza. Avem experienţa tronsonului de autostradă Sebeş-Turda, unde s-au dat banii înapoi la Comisie. Nu avem nevoie de aşa ceva. Siguranţa cetăţenilor este pe primul loc, să fie proiecte de calitate”.
„Nu mergem în fiecare stat membru ca un comisar sovietic, ci ca un comisar european care vine să ajute”
Corina Creţu a fost critică la adresa unor opinii exprimate anterior de funcţionari ai Comisiei Europene din cadrul Direcţiei Buget-Finanţe, asupra politicilor economice ale guvernului, exprimate pe parcursul anului trecut, într-o întâlnire cu jurnalişti români.
„Mă miră dacă au fost opinii dure de la funcţionarii europeni asupra politicilor economice din România. Nu mergem în fiecare stat membru ca un comisar sovietic, ci ca un comisar european care vine să ajute. Nu-mi permit să dau note. Populaţia va penaliza oamenii politici şi nu Comisia Europeană”, a spus Creţu.
Ea spune că Romania este astăzi la nivelul Comisiei Europene o ţară respectată, ascultată şi numai de România depinde cel puţin în domeniul fondurilor UE să evite dezangajările de fonduri şi să contribuie la refondarea UE.
„Preşedintele Junker a lansat această dezbatere despre viitorul UE. Sunt responsabilă împreună cu comisarul pentru finanţe Oetinger de raportul privind viitorul UE, cu cele cinci scenarii. Suntem parte a acestui proiect privind elaborarea proiectului de buget 2020-2027. Avem nevoie de mai multă coeziune, nu de mai puţină. Cel de-al şaptelea raport de coeziune arată că, în ciuda faptului că rata şomajului a scăzut în toată Uniunea Europeană decalajul economic dintre unele regiuni şi chiar dintre unele ţări s-a adâncit, iar unele regiuni sunt mai jos decât înainte de criză, a spus Corina Creţu.
Ce se va întâmpla cu bugetul UE după ieşirea Marii Britanii? „Încercăm să convingem statele membre să crească contribuţia la 1,1% din pib faţă de 1% în prezent.
