Economia judeţelor la raport

Cum arată economia din Constanţa, judeţul de la Marea Neagră care a devenit poarta spre noua sondă de „aur negru“ şi gaze a României

1 aug 2014 Autor: Mădălina Panaete

Ziarul Financiar continuă proiectul editorial „Economia judeţelor la raport“, prin care aduce în prim-plan starea economiei la nivel judeţean. Astăzi vom prezenta în detaliu principalii indicatori economici şi sociali ai judeţului Constanţa, cu o populaţie de circa 684.000 de locuitori şi cu un PIB per capita de 7.899 de euro, cu 16% peste media înregistrată la nivel naţional. Constanţa iese în evidenţă prin numeroasele afaceri din domeniul petrolului şi din industria navală, dar a devenit şi locul unde s-au stabilit importanţi traderi de cereale, care au mizat pe apropierea de cel mai mare port de la Marea Neagră.

Judeţul Constanţa, poarta maritimă a României prin portul cu acelaşi nume, a devenit în ultimii ani un punct de interes pentru investitori din petrol şi gaze, energie eoliană, industria navală şi agricultură datorită poziţionării „strategice“ lângă Marea Neagră. Acest lucru plasează judeţul pe locul opt în România în funcţie de cifra de afaceri realizată de companii, cu circa 7,3 mld. euro în 2012, într-un top condus de Bucureşti, Ilfov, Argeş şi Timiş, conform datelor de la Registrul Comerţului. Şi totuşi, indicatorii judeţului ar fi complet daţi peste cap dacă nu ar exista Rompetrol Rafinare, companie care asigură 35% din cifra de afaceri.

„Activitatea portuară, turismul, domeniul energetic şi agricultura sunt punctele forte ale judeţului Constanţa“, spune Dănuţ Jugănaru, directorul general al Camerei de Comerţ, Industrie, Navigaţie şi Agricultură Constanţa.

Cea mai mare companie din judeţ este Rompetrol Rafinare, parte a grupului KMG International, care a terminat anul 2013 cu afaceri de 11,7 mld. lei (2,7 mld. euro), fiind de şapte ori mai mare ca rulaje decât a doua companie din judeţ Ameropa Grains. Rompetrol deţine rafinăria Petromidia, cea mai mare din România şi singura care are ieşire directă la Marea Neagră.

Tot petrolul a atras şi gigantul Petrom la Marea Neagră, care are o istorie de peste 40 de ani în explorarea şi exploatarea hidrocarburilor din zona de mică adâncime a mării. Din 9.000 de sonde ale Petrom amplasate pe 240 de zăcăminte de petrol şi gaze, cele mai mari sunt în Marea Neagră. Totodată, în perimetrul offshore Neptun, Petrom şi gigantul american ExxonMobil au descoperit în 2012 un zăcământ de gaze naturale, având în prezent un nou proiect de explorare. Cele mai mari companii din industria petrolului şi gazelor din Constanţa sunt, pe lângă Rompetrol Rafinare, Rompetrol Petrochemicals, Grup Servicii Petroliere, controlată de antreprenorul român Gabriel Comănescu sau Oil Prod.

Pe de altă parte, judeţul Constanţa a atras în ultimii ani şi importanţi investitori în sectorul electricităţii. Grupuri precum Enel, EDP sau CEZ (Fântânele – Cogealac ) au dezvoltat parcuri cu centrale eoliene după investiţii de aproape 2 mld. euro.

De asemenea, Constanţa reprezintă un important centru al industriei navale, aici fiind active companii precum Daewoo-Mangalia Heavy Industries, cu afaceri de 1,2 mld. lei sau Şantierul Naval Constanţa, cu un rulaj de 192 mil. lei.

„Turismul de litoral reprezintă, de asemenea, un punct forte, care ar putea atrage mai multi investitori. Creşterea numărului de companii aeriene care să ofere zboruri, în special în perioada sezonului estival, din şi spre Con­stanţa-Kogălniceanu, ar putea, de asemenea,  atrage mai mulţi investitori în zonă“, a mai spus Dănuţ Jugănaru. El consideră că unul dintre punctele slabe ale judeţului îl reprezintă numărul mare de şomeri, dar mai ales numărul prea mic de locuri de muncă nou create.

Rata şomajului înregistrat în Constanţa a fost de 3,12% la finele lunii iunie a acestui an, sub  cea înregistrată la nivel naţional (de 5,35%), numărul de şomeri din judeţ fiind de 9.639 de persoane, potrivit datelor Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă.

„Acesta ar putea fi considerabil diminuat dacă învăţământul profesional ar fi unul în sistem dual, în parteneriat cu companii de top din judeţul Constanţa şi ar pregăti absolvenţi pe domeniile de activitate cerute de mediul de afaceri local. Calitatea absolvenţilor trebuie adaptată la cerinţele pieţei muncii. În caz contrar, numărul şomerilor va creşte de la an la an“.

 

 

CV-UL POLITIC AL JUDEŢULUI CONSTANŢA

 

Radu Mazăre (PSD), 46 de ani, primarul municipiului Constanţa

- Absolvent al Institutului de Marină Civilă Constanţa, specializarea electromecanică, Radu Mazăre este de 14 ani primar al municipiului Constanţa. Înainte de a intra în politică, el a activat în media. În 1990, a fondat şi a devenit redactor şef al săptămânalului Contrast, distribuit la nivel naţional, conform datelor publicate pe site-ul primăriei. După doi ani, a fondat şi a fost redactor-şef al cotidianului Telegraf, dar a devenit şi asociat al holdingului Conpress.

- În noiembrie 1996, el devine membru al Parlamentului-deputat al Partidului Democrat (PD), după care a demisionat din acest partid politic.

- În 1998, Radu Mazăre a fondat postul de radio Neptun, iar după doi ani a câştigat primul mandat de primar al Constanţei ca independent. În 2004, el a devenit preşedintele filialei PSD Constanţa.

- Aflat la al treilea mandat de primar, Mazăre este anchetat de DNA pentru abuz în serviciu.

 

Nicuşor Constantinescu (PSD), 47 de ani, preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa

- CV-ul preşedintelui nu este disponibil pe site-ul instituţiei, ci pe pagina personală a acestuia

- Nicuşor Constantinescu, aflat din 2004 pe fotoliul de preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa, a fost trimis în judecată anul acesta de procurorii antincorupţie în trei dosare penale. Tribunalul Bucureşti a dispus din nou în urmă cu circa o săptămână, arestarea lui Nicuşor Constantinescu.

- Absolvent al Institutului de Marină Civilă Constanţa, specializarea electromecanică, Constantinescu a devenit după Revoluţie întreprinzător la „Intreprinderea Mica Sfinx”. În 1991 a fost timp de un an redactor şi membru al consiliului director al Contrast, unde a fost coleg cu Radu Mazăre. Ulterior, a ocupat aceleaşi funcţie la firma Express, care edita cotidianul Telegraf. În perioada 1996-2003, el a fost redactor şed adjunct în cadrul Conpress Construct, iar între 1996 şi 2000 a fost administrator al firmei Xenoti. Din anul 2000 a devenit consilier în cadrul Consiliului Local Constanţa, iar după patru ani a devenit preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa, iar anterior a ocupat poziţia de inspector al Direcţiei de Control din cadrul aceleiaşi instituţii.

 

Radu Volcinschi (PSD), 36 de ani, prefectul judeţului Constanţa

- Radu Volcinschi ocupă din luna martie a acestui an funcţia de prefect al Constanţei, fiind susţinut de PSD. Anterior, în perioada 2008-2012 el a fost subprefect. Absolvent al Universităţii Maritime Constanţa (UMC), Radu Volcinschi a fost director general al Direcţiei Generală Administraţie Publică şi Juridică din cadrul Consiliului Judeţean Constanţa.

- De profesie inginer, absolvind Facultatea de Electromecanică Navală din cadrul UMC, Radu Volcinschi a activat ca ofiţer mecanic în navigaţie maritimă timp de un an în cadrul Essco Maritime din Grecia.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 01.08.2014

 
Cuvinte cheie:
constanta
, economie
, marea neagra
, aur
, gaze
, crestere
, industrie
, investitori
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Închide