Înainte de 1989, România era ţara unui singur om, a unui singurpartid, a unui singur sindicat. Aproape că nu exista român să nufie membru UGSR, un sindicat mamut cu o istorie întinsă pe aproapeun secol şi un buget pe măsură: toată lumea cotiza,volens-nolens, la fondul acestuia, cu 1% din venituri. Revoluţia agăsit Uniunea Generală a Sindicatelor din România cu 8 milioanede membri - plătitori, conturi impresionante şi bogăţiiconsiderabile. Ştirile Pro TV au încercat să arate ce s-a întâmplatcu patrimoniul sindicatelor, după două decenii, printr-o anchetădifuzată în cadrul emisiunii "România, te iubesc!".
Mai precis, la Bancorex şi BNR, UGSR dispunea în 1989 de 4,7miliarde de lei (peste 300 de milioane de dolari) şi 2 milioane dedolari. Cărţi, tablouri, chiar şi un vapor. Şi 21.000 de imobile:55 de case de cultură, 19 cluburi sindicale, 17 case de odihnă şitratament, însemnând nenumărate hoteluri şi vile, zeci de sedii,peste 400 de apartamente, garaje, sute de baze sportive, toateadunate din 1906 încoace.
La aşa avere, şi teama că ea va fi risipită a apărut la scurt timpdupă decembrie '89, iar temerile de atunci s-au dovedit a fijustificate.
"Vă spun sincer, un moment de teamă a fost acela când am avut oreuniune cu diverşii lideri de federaţii, de confederaţii, chiarsindicate mari din ţară şi veniseră la propriu cu valizele dupăbani. Să-şi ia partea din patrimoniul UGSR-ului şi încercauaproape să mă linşeze", a spus Victor Ciorbea, fost lider sindicalla începutul anilor '90, devenit apoi primar al Capitalei şipremier pentru un an.
Încă din 1990 au început să apară noi sindicate, federaţii,confederaţii, toate libere. Şi toate jinduind la câte o bucăţicădin patrimoniu. Încetul cu încetul, miliardele şi activele UGSRau dispărut. O primă tentativă de a salva conturile UGSR a fostfăcută la începutul anului 1990, când premierul Petre Roman ablocat conturile.
În ciuda faptului că atunci s-a hotărât că sindicatele au doardrept de administrare a bunurilor moştenite, nu şi de vânzare alor, banii au fost "retraşi" din conturi, locuinţele s-au "vândut",bazele sportive şi garajele au fost "retrocedate", iarhotelurile din staţiuni au ajuns la "patroni".
Bogdan Hossu, liderul Cartel Alfa, recunoaşte că o parte din baniide atunci au dispărut nejustificat, dar nu pare îngrijorat, vorbindcu aceeaşi relaxare şi despre dispariţia imobilelor, care s-auîmpărţit după ce "cashul" a dispărut. "Prada a trebuit împărţităla mai multe guri. În 1994, la masa bogaţilor au apărut 2confederaţii sindicale noi - BNS şi CSDR care alături de CNSLRFrăţia şi Alfa au luat câte ceva din bunurile imobile ale UGSR.Din nou mişcare dubioasă, având în vedere că, prin lege şi prinstatutul sindicatelor, înstrăinarea acestor bunuri erainterzisă. Mai ales că UGSR nu a fost niciodată desfiinţată, aşacum prevede legislaţia sau prin lege. În România însă sepoate."
Principalii beneficiari au fost liderii primelor sindicatepostrevoluţionare. La momentul respectiv existau 27 deconfederaţii sindicale, însă doar o parte au ajuns la bani, iarcele care i-au luat atunci au rezistat până în prezent.
Prima şi cea mai mare dintre ele este CNSLR, condusă în 1990 deVictor Ciorbea.
Marea împărţire a fondurilor a început în 1991, odată cu instalareaîn fruntea guvernului a lui Theodor Stolojan. La pomană auparticipat Victor Ciorbea din partea CNSLR, Miron Mitrea (fostministru al transporturilor în Guvernul Năstase) de la CSI Frăţiaşi Bogdan Hossu din partea Cartel Alfa. Cu o semnătură şi oştampilă, zecile de milioane de dolari au luat drumul altorconturi.
"1990 este un an dominat de un vid de putere şi de un vidlegislativ. Din acest motiv, anul 1990 este anul în care s-auîntâmplat tot felul de năzbâtii. Tot felul de anomalii. Atunci ceicare aveau autoritatea, indiferent că se aflau pe parteguvernamentală sau că reprezentau diverse structuri, considerau cătot ceea ce a fost legislaţie în trecut nu mai e valid, nu se maiaplică şi pe vidul ăla legislativ îşi pot permite orice", susţineDumitru Costin, liderul BNS.
Miron Mitrea, unul dintre cei mai influenţi politicieni, a fost unjucător important în tranzacţionarea patrimoniului UGSR. Înprezent, el are o versiune inedită despre evaporareabanilor.
"Ce s-a întâmplat cu banii ăia? Au rămas în cont la CNSLR până când4,2 miliarde sau cât ajunsese nu mai valorau nimic. Cei 4,2miliarde, aproape 300 de milioane de dolari, cam atât era valoarealor în '90, au rămas în conturi, s-au devalorizat, au fost cabanii de maşină, 5.000 de lei de maşină, de Dacie", spuneMitrea.
Întrebat de reporterul Pro TV dacă ar fi dispus să pună ladispoziţie cheltuielile pe care le-au făcut atunci confederaţiiledin acei bani, Marius Petcu, liderul CNSLR Frăţia, a răspuns: "Nusunt în măsură să vă pun la dispoziţie decât ceea ce am preluat eupe linia CNSLR-ului. Arhiva UGSR este deţinută de mine, dar nu amacces la ea fără acordul celorlalte confederaţii. Practic eu nusunt altceva decât un depozitar." StirilePro TV.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
