Ministerul Transporturilor: Infrastructura de transport va avea buget mai mare cu 17% anul viitor, iar subvenţiile pentru metrou şi calea ferată scad
Statul vrea să aloce anul viitor un buget total de 14,7 miliarde de lei pentru infrastructura rutieră, feroviară, aeroportuară, navigabilă şi de metrou, arată o analiză ZF pe baza bugetului de stat pentru anul viitor, publicat pe site-ul Ministerului Finanţelor. Suma este în creştere cu peste 17% faţă de execuţia preliminată pe 2014 pentru aceste tipuri de infrastructură de transport.
Guvernul anunţă bani mai mulţi anul viitor pentru infrastructura de transport, în condiţiile în care anul acesta sumele alocate investiţiilor au fost tăiate puternic, deşi unul dintre cel mai importante domenii în care România se confruntă cu deficienţe este tocmai cel al infrastructurii. La 25 de ani de la Revoluţie, România are doar 667 de kilometri de autostrăzi, în timp ce trenurile de călători circulă cu o viteză medie de 43 km/h.
Chiar şi în contextul unei infrastructuri deficitare de transport (şi nu numai), în primele zece luni ale acestui an cheltuielile pentru investiţii s-au ridicat la 20,3 mld. lei (4,6 mld. euro), în scădere cu peste 10% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit datelor de la Ministerul Finanţelor.
Bugetul Ministerului Transporturilor ar urma să crească anul viitor faţă de execuţia preliminată pe 2014 cu 9,1%, la 8,6 miliarde de lei, în timp ce suma alocată pentru transportul rutier va înregistra un plus de 31,5%, până la 6,1 miliarde de lei, potrivit propunerilor pentru bugetul de stat pe anul viitor.
Transportul pe cale ferată, unde Ministerul Transporturilor are în derulare câteva investiţii de sute de milioane de euro pentru reabilitarea căilor ferate de pe Coridorul IV paneuropean, va primi 5,6 mld. lei, în creştere cu 12,5% faţă de 2014, în timp ce metroul bucureştean va obţine 1,5 mld. lei, în creştere cu peste 19% faţă de execuţia preliminată de anul acesta. Pe de altă parte, subvenţiile pentru aceste două tipuri de transport sunt prevăzute să scadă anul viitor. La calea ferată, subvenţia a scăzut cu aproape 18%, la 1,32 mld. lei, în timp ce la metrou aceasta se va situa la 328 mil. lei, un minus de peste 11%. Metroul bucureştean are în derulare în prezent o investiţie majoră pentru construcţia magistralei ce va traversa cartierul Drumul Taberei.
Bugetul Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) nu apare în dreptul propunerilor de buget pentru Ministerul Transporturilor. La finalul anului 2012, CNADNR a trecut de la Ministerul Transporturilor în subordinea Departamentului pentru Mari Proiecte (actualmente Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură, Investiţii Străine, Parteneriat Public-Privat şi Promovarea Exporturilor).
În documentul privind bugetul de stat pe 2015 nu apar clar şi defalcat sumele care vor ajunge la CNADNR, pentru că departamentul nu are aparat propriu de funcţionare. (Andreea Neferu)
Ministerul pentru IMM-uri: Un sprijin de peste 200 de milioane de lei
Bugetul propus de guvern pentru dezvoltarea şi sprijinirea înfiinţării IMM-urilor în anul 2015 este de 205 mil. lei, potrivit datelor publicate ieri pe site-ul Ministerului de Finanţe.
Anul acesta, bugetul iniţial a fost de 60 de milioane de lei, însă în acelaşi document făcut public ieri suma alocată pentru IMM-uri, potrivit execuţiei preliminare, a fost de 166,3 mil. lei. Prin urmare, bugetul pentru anul viitor, care „stă în mâinile“ ministrului delegat pentru IMM-uri, mediu de afaceri şi turism Florin Jianu, va fi cu circa 23% mai mare decât cel din 2014 şi de aproximativ trei ori mai mare decât cel din 2013. Pe lângă bugetul pentru dezvoltarea şi sprijinirea înfiinţării firmelor mici şi mijlocii, în documentul de la Ministerul de Finanţe apare şi un fond de risc pentru întreprinderi mici şi mijlocii, care are un buget propus pentru 2015 de aproximativ 5,7 milioane de lei.
Strategia pentru IMM-uri este elaborată şi implementată în prezent de Departamentul pentru IMM-uri, Mediu de Afaceri şi Turism, care ţine de Ministerul Economiei.
Departamentul, prin intermediul Agenţiei pentru Implementarea Proiectelor şi Programelor pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, derulează şapte programe naţionale prin care sprijină sectorul IMM-urilor, iar de anul viitor ministrul delegat Florin Jianu vrea să mai includă în portofoliu alte şapte programe. Unul dintre cele mai cunoscute şi mai eficiente programe derulate prin intermediul Departamentului pentru IMM-uri este cel de înfiinţare a SRL-D-urilor, care din anul lansării (2011) până în luna octombrie a acestui an a generat crearea a peste 16.000 de noi firme, dintre care doar 2% au fost închise. (Corina Mirea)
Ministerul Fondurilor Europene: Anul absorbţiei: un buget în creştere cu 81%
Ministerul Fondurilor Europene, instituţia care coordonează întreg procesul prin care România investeşte în economii banii europeni din fonduri comunitare structurale, are prevăzut anul viitor un buget de 1,7 mild. lei, în creştere cu 81% faţă de anul anterior.
Majorarea este susţinută de alocarea cu 50% mai mare din capitolul responsabil cu finanţarea proiectelor de fonduri structurale. Banii alocaţi pe această linie ajung astfel la 1,3 miliarde de lei, adică 76% din întreg bugetul de la Ministerul Fondurilor Europene. Banii europeni de la acest minister sunt alocaţi proiectelor pentru asistenţă tehnică, prin care Uniunea susţine economiile naţionale în accelerarea proceselor de absorbţie sau pregătire a personalului în acest sens. Aceşti bani sunt dedicaţi proiectelor din exerciţiul financiar 2007-2013, însă bugetul de anul viitor include şi primii 400 mil. lei alocaţi pentru proiectele de asistenţă tehnică finanţate prin pachetul financiar dedicat României până în 2020. Anul 2015 este esenţial pentru operaţiunile cu fonduri europene pentru că începând din ianuarie guvernul va avea de gestionat bani europeni din două exerciţii financiare multianuale ale UE, 2007-2013 şi respectiv 2014-2020. Bugetul pentru cofinanţarea proiectelor pe fonduri europene, alocat fracţionat la fiecare minister responsabil în parte, se ridică la 29 mld. lei. Pentru România esenţial este exerciţiul financiar 2007-2013, pentru că anul 2015 este ultimul în care mai putem absorbi bani din această linie de finanţare cu proiectele începute în anii anteriori. România speră să absoarbă până la finele acestui an jumătate din fonduri, adică 10 mld. euro. Va fi prin urmare un an 2015 extrem de greu în care România trebuie să absoarbă 8 mld. euro dacă vrea să ajungă la o rată totală de absorbţie de 80%, aşa cum şi-a propus.
Rata de absorbţie a fondurilor structurale a ajuns la 37,2% la finalul lunii septembrie, iar de la începutul anului absorbţia a crescut de la 26%. (Gabriel Razi)
Ministerul Economiei: Veniturile se înjumătăţesc, cheltuielile se dublează
Veniturile proprii ale Ministerului Economiei vor scădea cu peste o treime în 2015, în vreme ce cheltuielile se vor dubla. Ministerul Economiei a avut în acest an „venituri proprii“ de 754 mil. lei din vânzarea de certificate de emisii de gaze cu efect de seră. Va vinde astfel de certificare şi în 2015, dar într-un volum mult mai mic, de doar 392 mil. lei (o scădere de 45%), după cum indică proiectul legii bugetului pe anul viitor. Acest lucru antrenează o scădere a bugetului total de venituri cu 36%. Ministerul Economiei este unul dintre puţinele ministere care au „venituri proprii“ care sunt de fapt venituri ale bugetului de stat.
La capitolul cheltuieli ale Ministerului Economiei, acestea vor creşte de la 809 mil. lei la 1,5 mld. lei (un plus de 89%). Cresc puternic cheltuielile pentru proiectele cu finanţare din fonduri nerambursabile, de la 71 de mil. lei anul acesta la 283 mil. lei în 2015. În ton cu bugetul general consolidat, cheltuielile de bunurile şi serviciile scad cu 21%, până la 33 mil. lei. În bugetul general consolidat, cheltuielile cu bunurile şi serviciile scad cu 10%, pentru prima dată în ultimii ani. Subvenţiile scad şi ele cu 16%, până la suma de 214 milioane de lei. Scad cu 18% subvenţiile pentru închiderea minelor, de la 229 mil. lei în 2014, până la 187 de milioane de lei. Rămân la acelaşi nivel – 25 de milioane de lei – sumele pentru programele derulate pentru susţinerea exporturilor, a mediului de afaceri şi a tranzacţiilor internaţionale. 205 milioane de lei din bugetul Ministerului Economiei merg spre sprijinirea înfiinţării de noi întreprinderi şi susţinerea întreprinderilor mici şi mijlocii, o creştere de 23% faţă de acest an. O sumă de 58 mil. lei merge spre finanţarea cercetării în domeniul economic, suma fiind mai mică cu 11% faţă de anul acesta. De asemenea, o sumă de 15 mil. lei merge spre finanţarea proiectelor de cercetare-dezvoltare şi inovare, un capitol unde cheltuielile cresc spectaculos, având în vedere că anul acesta domeniului i-au fost alocate doar 400.000 de lei. Pentru restructurarea industriei de apărare Ministerul Economiei alocă 39 de milioane de lei.
Cheltuielile de personal scad cu 5% în acest an, până la 80 de milioane de lei. Prin hotărârea de înfiinţare a Ministerului Economiei, numărul maxim de posturi aprobat pentru aparatul propriu al instituţiei este de 736 posturi finanţate de la bugetul de stat, exclusiv demnitarii şi posturile aferente cabinetelor ministrului economiei, ministrului delegat pentru energie şi ministrului delegat pentru întreprinderi mici şi mijlocii, mediul de afaceri şi turism. Din numărul maxim de posturi, 83 de posturi se utilizează pentru reţeaua de promovare comercial-economică externă.
Ministerul Economiei are în subordine, în coordonare sau sub autoritate 20 de institute, oficii sau agenţii, dar şi 86 de companii la care statul este acţionar majoritar sau deţine pachete de acţiuni. (Iulian Anghel)
Ministerul Dezvoltării: scad cu 20% sumele pentru infrastructură rutieră, de mediu şi educaţională
Bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice se va ridica anul viitor la puţin peste 5 miliarde de lei, în scădere cu 16% faţă de execuţia preliminată pe 2014, potrivit unei analize ZF pe baza bugetului de stat pe anul viitor, publicat de Ministerul Finanţelor.
Scăderea fondurilor alocate anul viitor ministerului condus de liderul PSD-ist Liviu Dragnea faţă de execuţia preliminată pe 2014 se vede cel mai bine la rubrica referitoare la Programul Naţional de Dezvoltare Locală, care vizează lucrări de infrastructură rutieră, tehnico-edilitară şi socio-educativă. Astfel, programul prin care se realizează sau modernizează sisteme de alimentare cu apă şi canalizare, unităţi sanitare din mediul rural, drumuri locale, baze sportive sau unităţi de învăţământ preuniversitar primeşte anul viitor 1,48 miliarde de lei, în scădere cu peste 20% faţă de execuţia preliminată pe 2014.
Scăderi ale sumelor alocate vor exista şi în zona de reabilitări termice ale clădirilor de locuit, un program care oricum nu a înregistrat progrese semnificative anul acesta, majoritatea lucrărilor fiind blocate. Astfel, anul viitor, Ministerul Dezvoltării va avea la dispoziţie 40 de milioane de lei pentru reabilitări termice, în scădere cu 31% faţă de 2014. Pe de altă parte, programul pentru construcţii de locuinţe şi săli de sport primeşte 50 de milioane de lei, în scădere cu 9% faţă de 2014.
La nivelul cheltuielilor cu personal din cadrul Ministerului Dezvoltării, sumele propuse pentru anul viitor se ridică la 80,8 milioane de lei, în scădere cu peste 65% faţă de execuţia preliminată pe 2014. (Andreea Neferu)
Ministerul Agriculturii: Plus de 5,4 miliarde de lei pentru proiecte europene
Agricultura, piaţă pe baza căreia s-au clădit speranţele de creştere economică din ultimii trei ani, are alocat în bugetul pentru anul viitor 23,9 miliarde de lei, în creştere cu 29% faţă de 2013. Aceasta este şi una dintre cele mai mari creşteri dintre toate bugetele alocate ministerelor.
Creşterea de la Agricultură este generată de majorarea bugetului pentru proiectele de investiţii pe fonduri europene, segment care va creşte anul viitor cu o treimei la 20,3 mld. lei şi va acoperi 85% din banii alocaţi acestui minister. La banii destinaţi proiectelor pentru fonduri europene se mai adaugă şi altre 1,4 mld. lei pentru subvenţiile directe. Banii alocaţi de Agricultură pentru proiectele de fonduri UE şi pentru subvenţii reprezintă avansurile primite de la Bruxelles pentru demararea proiectelor din ferme dar şi banii de la buget pentru cofinanţarea proiectelor, plata TVA, suplimentarea din fonduri naţionale a suvenţiilor directe sau alte instrumente de tipul celor de ajutor de stat pentru susţinerea producătorilor agricoli.
Creşterea bugetului pentru proiecte pe fonduri europene vine în contextul în care anul viitor ministerul Agriculturii va deschide primele linii de finanţare pentru programul de fonduri de investiţii de 9 mld. euro ce se va desfăşura până în 2020. Proiectele de fonduri europene, disponibilul financiar pentru acest segment şi apetitul statului pentru a cofinanţa aceste dosare, reprezintă un element important pentru afacerile fermierilor având în vedere că aceştia s-au înghesuit în ultimii ani să depună dosare pentru astfel de investiţii având în vedere că pe banii Bruxellesului ei au cumpărat tractoare, combine sau au ridicat ferme de porci, vaci, silozuri sau fabrici de procesare în industria alimentară. (Gabriel Razi)
Bugetul asigurărilor sociale: Guvernul compensează de la bugetul de stat impactul de 3 mld. lei al reducerii CAS
Guvernul a calculat un buget al asigurărilor sociale de stat în valoare de 55 mld. lei (12,5 mld. euro) pentru anul viitor, în creştere cu 5,2% faţă de bugetul execuţia estimată anul acesta, compensând lipsa de 3 mld. lei generată de reducerea CAS prin subvenţii de la bugetul de stat.
În veniturile estimate de guvern, suma contribuită de angajatori drept contribuţii de asigurări sociale (CAS) este estimată la 24,2 mild. lei (5,5 mld. euro), în scădere cu 11% faţă de anul curent, iar contribuţiile asiguraţilor sunt estimate în creştere cu 1,5%, la 10,6 mld. lei (2,4 mld. euro).
În contrapondere, subvenţiile de la bugetul de stat pentru asigurările sociale sunt estimate în creştere cu 38% faţă de anul curent, la 19,7 mld. lei (4,5 mld. euro), faţă de 14,3 mld. lei (3,25 mld. euro).
Un alt factor de scădere a veniturilor la bugetul asigurărilor sociale de stat este majorarea cu 21% a contribuţiei la fondul de pensii administrat privat (Pilonul II), echivalentul cotei de 5% care se deduce din contribuţia individuală de asigurări sociale. În 2015, suma care merge spre pensia privată va fi de 4,7 mld. lei (1,1 mld. euro), faţă de 3,9 mld. lei anul acesta (0,9 mld. euro).
Cheltuielile sunt estimate la 54,8 mld. lei (12,45 mld. euro) pentru 2015, în creştere cu 5% faţă de anul curent. Cea mai mare parte din cheltuieli (99,8%) va merge spre sistemul public de pensii, în timp ce 108,4 mil. lei (24,6 mil. euro) vor merge spre sistemul de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale.
Pentru plata pensiilor din sistemul publice în 2015, guvernul alocă 53,3 mld. lei (12,2 mld. euro), echivalentul a 7,5% din Produsul Intern Brut (PIB). Calculul a avut la bază statistici conform cărora în România sunt 4,7 milioane de pensionari cu o pensie medie lunară de 860 lei şi 152.000 de pensionari MApN, MAI sau SRI, cu o pensie medie lunară de 2.724 lei.
Bugetul asigurărilor pentru şomaj e calculat pe venituri în scădere cu 12%, la 1,8 mld. lei (0,4 mld. euro), după ce subvenţiile de la bugetul de stat sunt tăiate cu 75%, la 144 mil. lei (33 mil. euro). Cheltuielile asigurărilor pentru şomaj sunt estimate la 1,6 mld. lei (0,36 mld. euro), în scădere cu 5,2% faţă de anul curent. Calculul are la bază date conform cărora în România există peste 127.000 beneficiari de indemnizaţii de şomaj, fiecare primind lunar, în medie, 453 lei. La aceştia se adaugă 14.000 de beneficiari de ajutor de şomaj absolvenţi, care primesc lunar, în medie, 250 lei. În calcule, guvernul a avut în vedere majorarea cu 5% a valorii punctului de pensie la 830,2 lei şi creşterea salariului mediu brut la 2.415 lei, faţă de 2.279 lei în 2014. În plus, guvernul estimează pentru 2015 o reducere cu 20.000 de persoane a numărului de şomeri, la 465.000, respectiv scăderea ratei medii a şomajului de la 5,3% la 5,1%. (Andrei Cîrchelan)
Ministerul Muncii: Buget în creştere cu 20%
Ministerul Muncii are alocat în 2015 un buget de 36,7 miliarde lei, în creştere cu 20% de la 30,7 mld. lei (7 mld. euro) anul acesta, majorarea fiind determinată de subvenţiile mai mari date de stat la bugetul asigurărilor sociale, în compensarea reducerii contribţiei de asigurări sociale (CAS) operată în octombrie. Cheltuielile Muncii, estimate de Guvern la 36,7 mld. lei (8,3 mld. euro) în 2015, includ un transfer de 19,7 mld. lei (4,5 mld. euro) de la bugetul de stat către bugetul asigurărilor sociale, sumă care constituie subvenţii pentru bugetul asigurărilor şi care va fi majorată în 2015 cu 38%, de la 14,3 mld. lei (3,3 mld. euro) anul acesta.
Astfel, transferurile între unităţile administraţiei publice, capitol la care este inclusă şi subvenţia bugetului de asigurări sociale, cumulează 22,7 mld. lei (5,1 mld. euro) şi reprezintă cea mai mare parte din cheltuielile ministerului. Aici intră şi 2,5 mld. lei (0,57 mld. euro) reprezentând finanţarea drepturilor acordate persoanelor cu handicap. Cu asistenţa socială, Ministerul Muncii va avea cheltuieli de 13,4 mld. lei (3 mld. euro) în 2015, sumă cu 4,3% mai mare decât anul acesta. Asigurările sociale, care cumulează cheltuieli de 7,2 mld. lei (1,6 mld. euro), au fost majorate cu 1,4%, iar ajutoarele sociale, care cumulează 6,1 mld. lei (1,4 mld. euro), au fost majorate cu 8,1%. (Andrei Cîrchelan)
Ministerul Sănătăţii: Buget redus cu 18%
Ministerul Sănătăţii are un buget de 6,7 miliarde lei pentru 2015, în scădere cu 18% faţă de 2014, în condiţiile în care veniturile proprii scad cu 11%, iar banii veniţi de la bugetul de stat scad cu 20%. Bugetul Ministerului care face politica sanitară, diferit de cel al Casei Naţionale a Asigurărilor, finanţează cheltuielile de investiţii în unităţile sanitare şi unele programe de prevenţie. Veniturile proprii ale ministerului sunt estimate la 1,2 miliarde lei în 2015, în scădere cu 11% faţă de 1,4 mld. lei anul acesta, evoluţie datorată unei reduceri puternice a veniturilor din accize. În proiectul de buget pentru anul viitor, autorităţile estimează că veniturile din accize care merg spre Sănătate se vor reduce cu 11,4%, de la 1,3 mld. lei la 1,17 mld. lei. Ministerul Sănătăţii primeşte venituri din acciza pe alcool şi tutun.
Estimările de venituri la bugetul ministerului sunt calculate într-un context în care consumul de tutun a fost constant anul acesta, însă consumul de băuturi spirtoase s-a redus cu 36% ca volum în primele nouă luni ale anului. Contribuţia bugetului de stat la cheltuielile Sănătăţii va fi de 5,5 mld. lei. Pe de altă parte, principala instituţie finanţatoare a bugetului sănătăţii e Casa Naţională a Asigurărilor de Sănătate (CNAS), care în 2015 va avea la dispoziţie 22,9 mld. lei, faţă de 22,8 mld. lei în 2014. (Andrei Cîrchelan)
