"Ipromin face parte din categoria fostelor institute de cercetare de stat care se ocupau de proiectare pentru obiective miniere. Toate aceste institute s-au privatizat după 1990. Acestea au păstrat arhivele pe care le aveau la momentul privatizării, dar au fost obligate să nu le înstrăineze, să păstreze acele date în regim de confidenţialitate", explică Alexandru Pătruţi, geolog, fost preşedinte al Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM). Actualul preşedinte al ANRM, Gheorghe Duţu, nu a putut fi contactat până la închiderea ediţiei pentru detalii suplimentare.
Hârtii de 2,7 mld. euro
Potrivit informaţiilor disponibile, rezervele de cupru ale României se ridică la 1,5 milioane de tone, în condiţiile în care consumul mondial de metal roşu se ridică la 16 milioane de tone. Cuprul este una dintre resursele care în timpul crizei au ajuns la preţuri exorbitante, chiar de 10.000 de dolari pe tonă, în prezent preţul fiind de circa 7.850 de dolari pe tonă. Tocmai din cauza acestor preţuri uriaşe, în România şi chiar şi în Franţa au ajuns să se fure cablurile de la calea ferată.
"La Moldova Nouă sunt concentrate circa 30% din rezervele de cupru ale României", explică Pătruţi. Astfel, doar acest zăcământ ar putea avea o valoare de circa 2,7 miliarde de euro, ţinându-se cont de actualele preţuri de tranzacţionare. Compania care însă exploatează cel mai mare minereu de cupru este Cupru Min Abrud.
În termeni reali, valoarea zăcământului Moldova Nouă ar putea fi însă mai mică pentru că în urma exploatării este foarte posibil ca nu toate cantităţile de cupru să fie scoase la suprafaţă din cauza costurilor foarte mari. Mai mult, într-un interviu acordat ZF la finalul anului trecut, Sorin Găman, director general al Direcţiei Generale pentru Resurse Minerale din Ministerul Economiei, spunea că deşi România este o ţară bogată în minereuri, de multe ori acestea sunt foarte sărace, în sensul că dintr-o tonă excavată se extrage puţină resursă pură.
Ce bogăţii se ascund în subsolurile României: lista celor 77 de resurse minerale
Autobuzul şi somnul de după-amiază
Potrivit datelor de la Registrul Comerţului, Ipromin este în prezent controlat de către SIF Muntenia (12,2%) şi de mai mulţi acţionari persoane fizice (87,75%). Directorul general şi preşedintele consiliului de administraţie al Ipromin este Sorin Berchimiş.
Numele acestuia este legat de controversatul proiect minier Roşia Montană. Astfel, potrivit informaţiilor disponibile, Ipromin colaborează cu Roşia Montană Gold Corporation încă din anul 2004, colaborare continuată şi în anul 2006. Această colaborare s-a materializat într-un raport tehnico-economic pe baza unor date puse la dispoziţia Ipromin de Roşia Montană Gold Corporation, dar şi pe baza datelor existente în arhiva Ipromin.
"M-aţi trezit din somn. Vorbim mâine dimineaţă (azi - n. red.)", a declarat Berchimiş.
La rândul său, directorul general executiv al Ipromin, Gabriel Neamţu, a refuzat să ofere explicaţii pe marginea acestui subiect.
"Sunt în autobuz. Sunaţi-mă după ora 5", a spus Neamţu. Potrivit datelor de la Ministerul Finanţelor, Ipromin a înregistrat anul trecut afaceri de circa un milion de lei şi pierderi de aproape 0,2 milioane de lei.
Privatizările eşuate şi absenţa ruşilor
Cazul cetăţeanului rus prins cu documentele secrete despre rezervele de cupru Moldova Nouă ridică semne de întrebare şi prin prisma faptului că până acum la nicio privatizare organizată de statul român în acest domeniu investitorii ruşi nu şi-au manifestat interesul în mod oficial. Moldomin, compania care deţine licenţa de exploatare pentru zăcământul Moldova Nouă, se află în faliment din 4 noiembrie 2010, iar în septembrie 2011 lichidatorul, RTZ & Partners, a anunţat că firma Mineco AG, înregistrată în Elveţia, va prelua producătorul de cupru din Moldova Nouă şi va investi 150 de milioane de euro, potrivit Mediafax.
Mineco este formată dintr-un grup de companii şi, potrivit lichidatorului, la acel moment avea mine în Serbia şi Bosnia. Potrivit site-ului companiei, Mineco AG are şi o reprezentanţă la Moscova. Compania trebuia să preia şi licenţa de exploatare a Moldomin Moldova Nouă, judeţul Caraş-Severin, precum şi dreptul de a valorifica bunurile imobile ale firmei indispensabile exploatării. Dar, potrivit site-ului Agenţiei Naţionale a Resurselor Minerale, licenţa pentru zăcământul de "minereu de cupru cu conţinut scăzut" figurează încă pe numele Moldomin SA Moldova Nouă. Moldomin are o licenţă pe 20 de ani, până în 2018, pentru exploatarea zăcământului de cupru de la Moldova Nouă, potrivit Mediafax.
Şi la Cupru Min procesul de privatizare a fost un eşec. La licitaţie au participat companii din Australia, Canada, Bulgaria şi Olanda, nicio companie din Rusia nefiind interesată oficial de preluarea drepturile de explotare pentru cel mai mare zăcământ de cupru din România.
Vedeţi mai jos harta resurselor naturale din România. Click pe foto pentru imaginea mărită
Dacă vor cuprul, de ce nu l-au cumpărat?
"Acesta este marele semn de întrebare. Moldomin, de exemplu, a fost scoasă la privatizare înainte de Cupru Min. Puteau să vină la aceste procese", explică Pătruţi. Mai mult, potrivit unor informaţii livrate de conducerea Ipromin, citate de Mediafax, reprezentanţii firmei spun că pe suprafaţa zăcământului Moldova Nouă nu sunt metale rare.
"Nu au fost divulgate de către angajaţii sau de către conducerea societăţii informaţii şi documente clasificate către mediul de afaceri din Federaţia Rusă, aşa cum apare în comunicatul DIICOT. Societatea noastră derulează în prezent negocieri cu o firmă privată din România pentru furnizarea de servicii de proiectare pentru o investiţie nouă aferentă zăcământului Moldova Nouă, care, din cunoştinţele noastre, este reprezentanta unei firme internaţionale care utilizeză şi serviciile de consultanţă tehnică din partea unor specialişti din Federaţia Rusă", conform Ipromin.
Potrivit procurorilor, factori de decizie din Ipromin ar fi divulgat însă către persoane din mediul de afaceri din Federaţia Rusă informaţii şi documente clasificate referitoare la zăcămintele de cupru din zona Moldova Nouă. Mai mult, Serviciul Român de Informaţii (SRI) a precizat într-un comunicat că documentele şi informaţiile clasificate despre zăcămintele de cupru şi metale rare pe care expertul rus intenţiona să le scoată din ţară au fost obţinute ilegal şi erau relevante pentru securitatea economică.
"Potrivit competenţelor legale, în cadrul unei operaţiuni derulate de Serviciului Român de Informaţii s-au obţinut informaţii importante pentru securitatea naţională a României, relevante pentru securitatea economică şi protecţia informaţiilor clasificate, cu privire la existenţa unei acţiuni de culegere ilegală de informaţii, inclusiv din categoria celor clasificate", se arată într-un comunicat de presă al Serviciului Român de Informaţii (SRI), preluat de Mediafax.
Radiografia subsolurilor României
ZF a încercat la finalul anului trecut să întocmească o hartă a bogăţiilor ascunse în subsolul României pe baza datelor publicate pe site-ul Agenţiei Naţionale de Resurse Minerale. La acel moment, existau licenţe de exploatare pentru 77 de substanţe minerale răspândite pe teritoriul României, de la andezit, ape minerale sau calcar până la uraniu, cupru, aur sau sare. Pentru aceste substanţe, care nu includ petrolul şi gazele natural, erau active 520 de licenţe de exploatare. La acel moment, ANRM nu a dorit să precizeze cantităţile produse anual pentru fiecare substanţă în parte şi nici redevenţele încasate din exploatarea acestora.
Exerciţiul realizat de ZF a arătat că pe teritoriul judeţelor Bihor, Hunedoara sau Cluj se află cele mai multe resurse minerale ca număr. La polul opus sunt judeţe precum Călăraşi, Giurgiu sau Vaslui în ale căror subsoluri se ascunde o singură resursă.
De exemplu, pe suprafaţa judeţului Hunedoara se pot găsi resurse de andezit pentru construcţii, argilă, bazalt, dar şi aur, argint, nisip şi pietriş pentru construcţii. Subsolurile Bihorului sunt pline de ape geotermale, ape minerale necarbogazoase, dar şi de minereuri polimetalice şi auro-argentifere. În judeţele Neamţ şi Suceava se află singurele rezerve de uraniu în exploatare, tot potrivit datelor ANRM. În ceea ce priveşte amplasarea resurselor de hidrocarburi, acestea sunt localizate în mare parte în zonele de centru şi sud ale României.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
