Curtea de Conturi: 10% din bugetul ţării se cheltuiesc aiurea; „abateri contabile“ de 22 mld. lei într-un an

3 feb 2016 Autor: Iulian Anghel

Curtea de Conturi acuză că în administraţie continuă practica unui management ineficient şi uneori incorect al fondurilor publice, care dovedeşte, cel mai adesea, că deciziile privind alocările de fonduri publice nu sunt fundamentate în funcţie de priorităţi.

Aşa s-a ajuns ca, în 2014, abaterile fi­nanciar-contabile să însemne 22,7 miliarde de lei (5,1 mld. euro), adică 10% din bugetul general consolidat pe acel an (213 miliarde de lei), reiese din raportul pe 2015 (care analizează anul 2014) al Curţii de Conturi, dat publicităţii recent.

Abaterile nu au generat neapărat pierderi la buget, dar, potrivit instituţiei, au distorsionat şi distorsionează realitatea creând imagini false ce conduc la decizii greşite. Potrivit sursei citate, în 2014 valoarea pre­judiciilor create ca umare a unor erori era de 3,6 miliarde de lei.

În totalul valorii estimate a abaterilor financiar-contabile cons­tatate de Curtea de Conturi, ponderea cea mai mare (42%) o deţine bugetul de stat, cu valori cores­punzătoare unor erori de înregistrare a unor operaţiuni în evidenţele tehnico-operative sau în cele contabile. Şi bugetele companiilor de stat au fost afectate de erori, a căror valoare estimată reprezintă 31% din totalul valorii abaterilor financiar-contabile.

Sunt multe cauze pentru care banii sunt cheltuiţi cu încălcarea normelor, arată raportul citat. Prima dintre acestea rămâne, ca şi în anii trecuţi, funda­mentarea nerealistă sau insuficientă a proiectelor de buget ale unor ordonatori principali de credite, motiv pentru care există încă multiple nereguli în ceea ce priveşte angajarea cheltuielilor publice şi plata lor. Mai apoi este vorba despre lipsa unui sistem bine definit de alocare a resurselor bugetare în funcţie de rezultatele obţinute, dar şi lipsa unor instrumente eficiente pentru evaluarea performanţei utilizării resurselor alocate.

„În condiţiile în care nu există o preocupare serioasă pentru alocarea şi utilizarea fondurilor publice cu eficienţă şi economicitate, perfor­manţa este dificil de evaluat, cu atât mai mult cu cât indicatorii de rezultat ai unor obiec­tive, proiecte, programe şi/sau activităţi nu sunt stabiliţi astfel încât să poată fi măsuraţi şi evaluaţi în dinamică“, subliniază documentul citat.

Nu în ultimul rând avem de-a face cu un management ineficient şi uneori incorect al fondurilor publice, care dovedeşte, cel mai adesea, că deciziile privind alocările de fonduri publice nu sunt fundamentate în funcţie de priorităţi şi în concordanţă cu cadrul legal.

În toate instituţiile controlate, inclusiv la Ministerul Finanţelor şi la ANAF, Curtea a descoperit nereguli şi în unele cazuri a sesizat parchetele. În cazul fondurilor europene, autoritatea de audit a sesizat anul trecut Departamentul pentru Lupta Antifraudă în legătură cu un număr de 39 de cazuri.

În aceste cazuri Curtea de Conturi vorbeşte de fraude, dar nu dă exemple concrete. România a închis cel mai probabil exerciţiul financiar 2007 - 2013 cu o absorbţie de 60% pe fondurile structurale, adică 11 miliarde de euro din cele 19 miliarde de euro puse la dispoziţie. Situaţia complicată a fost cauzată şi de fraudele care au condus la blocarea unor programe, la întârzierea plăţilor şi, în final, la o rată de absorbţie dezamăgitoare.

 

„Fraude” pe fonduri europene În 2014 În Raportul Curţii de Conturi

- Programul Operaţional Regional: În cazul a 5 beneficiari, au fost identificaţi indicatori de fraudă în sfera achiziţiilor publice, ca urmare a existenţei unor suspiciuni de fraudă privind practici de cooperare secretă pentru manipularea ofertelor, nerespectarea principiului tratamentului egal, atribuirea unui contract fără procedură competitivă, precum şi existenţa unor posibile conflicte de interese.

- Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice: În cazul a trei beneficiari au fost identificaţi indicatori de fraudă cu privire la existenţa unor conflicte de interese, emiterea unor facturi false, duble sau cu preţuri excesive, practici de cooperare secretă, precum şi existenţa unei oferte neconforme prin modificarea caracteristicilor tehnice.

- POSDRU: Au fost identificate suspiciuni de fraudă în cadrul a 8 proiecte; s-a constatat decontarea unor cheltuieli în baza unor contracte de servicii încheiate în condiţiile existenţei unor posibile conflicte de interese între firmele contractante (beneficiar sau partener în proiect) şi contractori, precum şi nerespectarea, în sfera achiziţiilor publice, a îndeplinirii criteriilor de calificare înscrise în documentaţia de atribuire.

- POS Mediu: În cazul a 8 proiecte au fost constatate indicii privind suspiciuni de fraudă în ceea ce priveşte modul de atribuire a contractelor, ca urmare a existenţei unor suspiciuni privind depunerea unor „oferte de curtoazie”, restrângerii artificiale a competiţiei de către autoritatea contractantă prin utilizarea unui factor de evaluare nerelevant, precum şi existenţa unui posibil conflict de interese.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 03.02.2016

 
Cuvinte cheie:
buget
, cheltuieli
, curtea de conturi
, miliarde
, consolidare
, conturi
, curte
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Închide