Varianta împărţirii contractului era prevăzută în proiectul prin care Guvernul intenţionează să clarifice, în perioada imediat următoare, problemele generate de cazurile în care firmele înscrise la o licitaţie pentru achiziţii publice nu pot fi departajate după două încercări.
Astfel, proiectul iniţiat în vara acestui an stabilea că firmele care se înscriu, la o licitaţie publică, cu acelaşi preţ cel mai scăzut şi nu pot fi departajate nici după ce prezintă o nouă propunere financiară vor fi întrebate de către instituţia de stat care atribuie contractul dacă acceptă să împartă acest contract înainte ca procedura să fie anulată, în cazul în care împărţirea este posibilă.
"Dacă în urma reofertării/reofertărilor ofertanţii nu pot fi departajaţi, autoritatea contractantă are obligaţia de a solicita, în măsura în care este posibil şi mai înainte de a decide anularea procedurii de achiziţie publică, acceptul acestora cu privire la împărţirea contractului", era varianta din proiect.
Autorităţile au decis însă acum să revină asupra acestei propuneri şi au elaborat un nou proiect care stabileşte că, dacă firmele care au prezentat acelaşi preţ cel mai scăzut nu pot fi departajate nici după ce depun o nouă ofertă, licitaţia va fi obligatoriu anulată, cu argumentul că încheierea contractului este imposibilă, fără ca firmele în cauză să mai fie întrebate dacă acceptă să împartă contractul.
"Autoritatea contractantă solicită ofertanţilor care, în cadrul ofertelor declarate admisibile, au ofertat cel mai scăzut preţ egal, o nouă propunere financiară, caz în care contractul va fi atribuit ofertantului a cărui nouă propunere financiară are preţul cel mai scăzut. Dacă în urma reofertării/reofertărilor ofertanţii nu pot fi departajaţi, autoritatea contractantă are obligaţia anulării procedurii de achiziţie publică, fiind imposibilă încheierea contractului", prevede noul proiect.
Contactat de MEDIAFAX, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP), Bogdan-Paul Dobrin, iniţiatorul celor două proiecte, a arătat că s-a renunţat la varianta împărţirii contractului după ce s-a constatat, în urma discuţiilor cu ministerele implicate, că operaţiunea nu este posibilă în România din punct de vedere juridic.
"Exista intenţia de a introduce posibilitatea împărţirii contractului, dar concluzia rezultată în urma discuţiilor a fost că, juridic, nu este posibil în România", a spus Dobrin, precizând că alte state au această posibilitate prevăzută în legislaţie.
Proiectul în cauză stabileşte doar normele de aplicare a legislaţiei achiziţiilor publice în vigoare.
Acesta mai prevede că, dacă în cadrul propunerii tehnice sunt constatate anumite omisiuni sau neconcordanţe, acestea pot fi încadrate ca abateri tehnice minore, considerându-se că oferta răspunde în mod substanţial cerinţelor prevăzute în caietul de sarcini, dar numai atunci când estimarea valorică a respectivelor omisiuni sau neconcordanţe nu reprezintă mai mult de 1% din valoarea preţului ofertat în cadrul propunerii financiare, şi nici nu influenţează clasamentul ofertanţilor.
Pe parcursul derulării unui contract, retragerea unui contractant din cadrul unei asocieri cu preluarea obligaţiilor acestuia de către ceilalţi membri ai asocierii şi/sau eventualii subcontractanţi va fi permisă numai cu acceptul autorităţii contractante şi cu condiţia ca operaţiunea să nu conducă la modificarea substanţială a contractului, respectiv anularea sau diminuarea angajamentelor asumate de asociere prin oferta depusă.
Invocarea acestei operaţiuni va fi posibilă, conform proiectului, "numai în situaţii de excepţie ce o impun", pentru a nu se ajunge la rezilierea contractului, şi nu trebuie să fie efectuată în scopul de a eluda aplicarea legii.
