"Ţinând cont de nivelul de dezvoltare actual şi de reformelestructurale prin care mai trebuie să treacă economia, o ţintăcredibilă ar putea fi după anul 2020. Altfel, s-ar putea să avemalte discuţii de amânare a acesteia, pe măsură ce ne vom apropia denoua ţintă. Aspectul important rămâne însă acela că intenţia deadoptare a euro trebuie păstrată şi întărită chiar dacă anuladoptării este decalat", apreciază Nicolaie Chideşciuc,economistul-şef al ING.
Guvernatorul BNR Mugur Isărescu declara recent că programul deadoptare a euro, inclusiv ţinta stabilită, trebuie rediscutat încontextul evoluţiilor din economie. Isărescu a atras atenţia în maimulte rânduri că adoptarea euro înainte ca economia să se fiajustat şi firmele româneşti să devină competitive pe pieţeleexterne nu este de dorit.
Înainte de adoptarea propriu-zisă a euro, ţările candidate trebuiesă treacă printr-o perioadă intermediară de doi ani în care să fietestată stabilitatea cursului de schimb leu/euro în cadrul unuiinterval maxim de Ă/- 15%. Celelalte criterii de convergenţă suntlegate de stabilitatea fiscală (deficitul bugetar şi niveluldatoriei publice), stabilitatea preţurilor şi nivelul ratelordobânzilor.
România nu îndeplineşte niciun criteriu de convergenţă
România nu îndeplineşte în prezent niciunul din cele patru maricriterii de convergenţă, potrivit unui raport publicat în mai 2010de Comisia Europeană, stabilitatea fiscală fiind în prezentprincipalul obstacol pentru adoptarea euro.
"Cele mai mari probleme din perspectiva convergenţei nominale leavem în acest moment cu deficitul bugetar, a cărui reducere sublimita de 3% din PIB va fi dificilă. Însă provocarea cea mai mareeste legată de pregătirea economiei reale pentru a putea face faţăunei zone monetare unice şi din păcate reformele structurale,inclusiv flexibilizarea pieţei muncii, au fost mult întârziate",comentează Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen. Deficitulbugetar prognozat pentru anul acesta este de 6,8% din PIB, în timpce ţinta pentru anul viitor a fost stabilită la 4,4% din PIB. Pelângă încadrarea în limita unui deficit bugetar de 3% din PIB, înperspectiva adoptării euro România nu trebuie să aibă o datoriepublică mai mare decât echivalentul a 60% din PIB. În prezent,datoria publică ajunge la circa 30% din PIB. Aşadar, în contextulîn care, pe lângă obstacolele fiscale, şi stabilitatea preţurilor adevenit o problemă după majorarea TVA, obiectivul de adoptare aeuro peste doar patru ani şi jumătate a devenit nerealist.
"Este greu de spus când va fi oportună adoptarea euro de cătreRomânia, dar cred că putem porni de la a asuma o amânare de minimumdoi ani, adică nu mai devreme de 2017. Chiar dacă există voinţă,cred că acum trebuie să se ţină seama de putinţă şi folosinţă. Nusuntem în situaţia de a nu vrea, însă cred că suntem în situaţia încare nu putem şi probabil nici nu ne-ar ajuta dacă, în situaţiaactuală, am adopta moneda unică", consideră Florian Libocor,economistul-şef al BRD.
Pe de altă parte trebuie luată în calcul şi disponibilitatea zoneieuro de a mai primi noi membri, mai ales după episodul crizeifiscale din Grecia. Totuşi, pentru a veni cu o ţintă credibilă,autorităţile trebuie să aibă mai întâi un calendar ferm de aderareşi chiar să construiască o politică bugetară care să aibă în vedereadoptarea euro şi nu stimularea temporară a economiei, mai spunanaliştii. Până acum, Ministerul Finanţelor nu a exprimat niciopoziţie vizavi de orizontul adoptării euro.
Nici alte ţări din regiune nu mai au calendare ferme deaderare
Criza datoriilor suverane din Europa a dat peste cap şi planurilealtor state care sperau să treacă la euro în următorii ani. Deexemplu, Bulgaria şi-a stabilit anul 2013 ca ţintă oficială pentruadoptarea euro, dar Banca Centrală Europeană (BCE) nu pare convinsăde menţinerea pe termen lung a stabilităţii fiscale a ţării, iaranaliştii spun că trecerea la euro poate avea loc mult mai târziudecât cred oficialii de la Sofia.
Dintre est-europenii care au devenit cetăţeni ai Uniunii Europeneîn ultimele două valuri de aderare, din mai 2004 şi ianuarie 2007,doar estonienii sunt siguri de data la care vor începe să utilizezeeuro ca monedă oficială. Miniştrii de Finanţe ai zonei euro auaprobat în iunie intrarea Estoniei în zona euro la 1 ianuarie 2011.Celelalte două ţări baltice, Letonia şi Lituania, şi-au stabilit cadată ţintă pentru adoptarea euro 1 ianuarie 2014, dar se confruntăcu deficite bugetare semnificative.
Pe de altă parte, Cehia, Polonia şi Ungaria nu mai au un orizontoficial de timp pentru trecerea la euro, în condiţiile în care nuau reuşit să respecte calendarele de adoptare stabilite anterior.Cele trei ţări au însă şanse să intre în zona euro în 2014-2015,spun analiştii. Dintre cele zece ţări care au intrat în UE în 2004,doar Slovenia, Cipru, Malta şi Slovacia au adoptat euro până înprezent.
Când vor să treacă la euro ţările vecine?
Ţintele de adoptare a euro stabilite de ţările din EuropaCentrală şi de Est membre ale UE
Bulgaria: 2013. Oficialii bulgari speră să poată adopta monedaunică europeană în 2013, dar Banca Centrală Europeană are rezervecu privire la stabilitatea fiscală a ţării. Unii analişti spun căar putea trece şi două decenii înainte ca Bulgaria să treacă laeuro.
Cehia: nu există o dată ţintă. Cehia a amânat de două ori dateleţintă pentru adoptarea euro. În ciuda presiunilor venite din parteaexportatorilor loviţi de aprecierea coroanei, oficialii de la Praganu se grăbesc să treacă la euro şi au renunţat să mai indice unorizont de timp.
Estonia: 2011. Estonia a primit aprobarea din partea Consiliuluiminiştrilor de finanţe din zona euro pentru a adopta moneda unicăla 1 ianuarie 2011. Anterior acestei decizii Banca CentralăEuropeană şi-a exprimat îngrijorarea legat de stabilitateapreţurilor în această ţară.
Letonia: 2014. Ţinta stabilită de oficialii de la Riga pentruadoptarea euro este 2014. Principala problemă este legată destabilitatea fiscală, în condiţiile în care deficitul bugetar alţării ar putea ajunge la 8,5% din PIB anul acesta, urmând să scadăla 6% din PIB în 2011.
Lituania: 2014. Şi Lituania speră să treacă la euro începând din2014, având aceeaşi problemă ca majoritatea ţărilor din regiune -deficit bugetar foarte mare (estimat la 8,1% din PIB în 2010).Analiştii Moody's notau la începutul acestui an că trecerea la euroar putea fi realizată de-abia în 2015.
Polonia: nu există o dată ţintă. Iniţial, Polonia şi-a stabilitca dată de aderare la zona euro 1 ianuarie 2012. Pe fondulvolatilităţii zlotului, oficialii polonezi au abandonat aceastăţintă în iulie anul trecut, fără a indica un nou orizont detimp.
România: 2015. Termenul pentru adoptarea monedei unice europeneeste stabilit în continuare la 1 ianuarie 2015, dar majoritateaeconomiştilor încep să indice această ţintă ca fiind nerealistă.România nu îndeplineşte niciunul dintre criteriile de convergenţă,potrivit unui raport publicat de Comisia Europeană.
Ungaria: nu există o dată ţintă. Nici Ungaria nu are o datăţintă pentru adoptarea monedei unice europene, în contextul în careintenţionează să-şi ajusteze balanţa fiscală cel mai devreme anulviitor sau în 2012. Potrivit Comisiei Europene, Ungaria nuîndeplineşte niciun criteriu de convergenţă
Sursa: ZF
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
