Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare a participat, conformunor surse apropiate instituţiei, cu 25.000 de euro la organizareaunei conferinţe unde analistul american Nouriel Roubini a susţinutieri cu toată convingerea că este neapărat necesară restructurareadatoriilor statului grec, adică amânarea scadenţelor laobligaţiunile de stat cu 5-10 ani. România poate fi direct afectatăde această eventuală restructurare. Economistul nu a răspuns laîntrebarea cum îşi vor acoperi băncile elene obligaţiile lascadenţă în situaţia în care bondurile statului elen nu vor mai firambursate la scadenţele asumate şi ce ar trebui să facă guvernulşi BNR să preîntâmpine eventualele riscuri din sistemul bancar. Înpanel cu Nouriel Roubini, supranumit Dr. Doom pentru afirmaţiile pecare le face despre criză, ar fi trebuit să fie ieri şiguvernatorul Mugur Isărescu, dar acesta a preferat să fie prezentla manifestare cu o zi înainte.
Oficialii greci şi mulţi alţi analişti din Europa, precum şioficiali ai băncii centrale se tem de contagiune şi colapsfinanciar în cazul restructurării datoriei publice a Greciei.
Recent, unul dintre membrii Consiliului Guvernatorilor BănciiCentrale Europene, Cristian Noyer, a spus că o eventualărestructurare a datoriei publice a statului grec ar fi o "povestede groază".
Fondul de Garantare al Depozitelor este subordonat direct BănciiNaţionale a României, care la rândul său este coordonată de BancaCentrală Europeană.
Americanul - supranumit Dr. Doom al economiei pentru afirmaţiilesale dure despre criză - nu şi-a dezminţit reputaţia, afirmând ieritranşant: "Restructurarea datoriilor Greciei nu mai e o problemă dedacă, ci de când", cu toate că în Europa şi chiar peste Ocean estemultă prudenţă în ceea ce priveşte propunerea de restructurare.
În viziunea lui Roubini, restructurarea înseamnă amânareascadenţei datoriilor statului grec cu 5-10 ani şi nu anulareaparţială a acestora.
România şi Bulgaria sunt printre puţinele ţări din Europa undecapitalul bancar elen are o asemenea poziţie, iar expunerea peRomânia este cea mai ridicată expunere în străinătate a sistemuluibancar elen.
"Pieţele aşteaptă o restructurare ordonată a datoriilor Greciei.Acest lucru nu înseamnă default, ca în cazul Rusiei, Ecuadoruluisau Argentinei, ci emiterea de obligaţiuni pe o perioadă mai marede timp la o dobândă mai mică. Pakistanul, Ucraina, Belize au făcutacest lucru şi de asta are nevoie şi Grecia, indiferent ce ar spuneoficialii BCE. Şefii Băncii Centrale Europene folosesc greşitcuvântul default. Nu este default, ci nevoia de restructurareordonată a datoriilor pentru a evita riscul de contagiune", susţineeconomistul american.
România devine astfel gazda şi facilitează cele mai duredeclaraţii la adresa nesustenabilităţii datoriilor elene făcutepână acum pe piaţa financiară, în condiţiile în care implicarea saeste directă, având în vedere poziţia băncilor elene pe piaţalocală. Nouriel Roubini este plătit cu zeci de mii de euro pentru aparticipa la astfel de conferinţe. Printre parteneriiorganizatorilor s-a numărat şi banca elenă Alpha Bank.
Chiar dacă Grecia va implementa 100% programul cerut de FMI şiUE, în doi ani în cel mai bun caz datoria publică va ajunge la 160%din PIB, dar mai probabil că se va situa la 180-190% din PIB.Argentina şi Rusia aveau o datorie publică de 50% din PIB când auintrat în default, spune economistul.
Economistul a insistat mult pe cuvântul "contagiune", menţionândcă nu va exista o contagiune a pieţelor financiare şi nu va fi un"Armaghedon", aşa cum se susţine acum. El spune că băncile şiasigurătorii care deţin obligaţiuni ale statului grec vor puteasuporta restructurarea ordonată a datoriilor Greciei. "Pur şisimplu trebuie amânate obligaţiunile la plată cu 5-10 ani", spuneeconomistul american.
Alţi analişti, dar şi oficiali ai băncilor centrale au avertizatcă o restructurare chiar prin prelungirea scadenţelor şi nu prinmicşorarea sumei de rambursat poate provoca un şoc pe pieţelefinanciare. Astfel, întrebarea este dacă o bancă cu expunere peobligaţiuni elene are de primit într-un an o anumită sumă va reuşisă-şi achite obligaţiile bilanţiere cu doar o parte din sumadatorată de statul elen, în scenariul unei restructurări.
De asemenea, Roubini susţine că îngrijorările care vizeazăPortugalia şi celelalte state de la periferia Europei în privinţapierderii relaţiei cu pieţele financiare ca urmare a restructurăriidatoriilor din Grecia este nefondată. "Portugalia şi Irlanda aupierdut deja contactul cu pieţele financiare din cauza ajutoruluide la FMI şi UE iar Spania şi Italia oricum urmează dacă nu adoptăpoliticile fiscale necesare", afirmă Roubini.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
