Din sumele primite de la UE în primele şase luni din an, 2,4 miliarde de euro au fost fonduri structurale, 631 de milioane de euro fonduri pentru dezvoltare rurală şi pescuit, 496 de milioane de euro au însemnat subvenţiile agricole şi 285 de milioane de euro, „alte sume”.
Banii reprezintă însumarea fondurilor primite pe ambele cadre financiare multianuale, 2007 – 2013 şi 2014 – 2020.
În primele şase luni din an, România a primit 1,8 miliarde de euro fonduri structurale în contul cheltuielilor deja făcute în proiectele cuprinse în exerciţiul financiar 2007 – 2013. Restul de fonduri structurale (636 mil. euro), până la totalul de 2,4 mld. euro au fost sume alocate exerciţiului financiar 2014 – 2020 şi reprezintă cu precădere avansuri. Aici lucrurile se complică pentru că avansurile sunt limitate şi nu spun nimic despre capacitatea de a atrage fondurile nerambursabile.
Faptul că avem de-a face cu o întârziere în absorbţia banilor în cadrul exerciţiului financiar 2014 – 2020 o arată chiar datele bugetului consolidat al statului.
Potrivit execuţiei bugetare la şase luni din 2016, fondurile intrate de la UE în bugetul general consolidat, pe cadrul financiar 2014 – 2020, au fost de doar 680 mil. lei. (În primele şase luni din 2009, perioada în oglindă a exerciţiului financiar 2007 – 2013 având în vedere că acesta acoperă prima parte a celui de-al treilea an al ciclului financiar, veniturile de la UE au fost de 763 mil. lei.)
De asemenea, în primele şase luni din 2016, fondurile primite de la UE pe ambele cadre financiare au fost de 1,1 mld. lei, însemnând un minus de 3,2 mld. lei (scădere de 74% faţă de primele şase luni din 2015).
Aproape ca o consecinţă, cheltuieli din buget aferente programelor cu finanţare UE pe ambele cadre financiare au fost în primele şase luni mai mici - 5,7 mld. lei, însemnând un minus 8% faţă de primele şase luni din 2015.
Pentru buget absorbţia este esenţială pentru că statul este marele beneficiar al acestor fonduri, banii mergând în marile lucrări de infrastructură - autostrăzi, căi ferate, infrastructură de mediu.
La finalul lui iunie 2016 totalul sumelor structurale atrase de la UE pe exerciţiul financiar 2007-2013 era de 13 mld. euro (11,2 mld. euro în decembrie 2015), rata de absorbţie urcând spre 69% din totalul sumelor alocate de 19 miliarde de euro.
De la integrarea din 2007 până la 31 iunie 2016, România a primit de la UE 37,4 miliarde de euro şi a contribuit la bugetul Uniunii cu 13 miliarde de euro, rezultând un sold pozitiv de 24,5 miliarde de euro, adică 15,5% din PIB-ul anului 2015. În 2015, cele şase miliarde de euro primite de la UE au însemnat bani în economie echivalent a 3,8% din PIB, iar soldul pozitiv (intrări minus contribuţia la UE) a însemnat echivalentul a 2,7% din PIB.
Din totalul sumelor primite de la UE din 2007 până la 31 iunie 2016, 2,7 mld. euro au fost fonduri de preaderare, 16,7 mld. euro fonduri structurale, 8 mld. euro fonduri pentru dezvoltare rurală şi pescuit, 7,9 mld. euro subvenţii agricole şi 1,9 mld. euro, „alte sume“.
