Economia României va accelera în trimestrul al treilea, cu un ritm cuprins în intervalul 2,6- 3%, faţă de aceeaşi perioadă de anul trecut, ceea ce ar marca cea mai rapidă creştere din ultimii aproape trei ani, evoluţia fiind susţinută de producţia agricolă bună, dar şi de creşterea industriei şi revenirea construcţiilor în teritoriul pozitiv, potrivit analiştilor.
Ea crede că cea mai mare parte a contribuţiei pozitive din producţia agricolă excepţională din acest an se va vedea în trimestrul al treilea, ceea ce se va reflecta în mod pozitiv şi în consumul populaţiei prin componenta autoconsum.
Preşedintele Traian Băsescu a anunţat înaintea tuturor cifra de creştere economică pe T3 2011, de 3%, în urmă cu două săptămâni, după o rundă de discuţii cu misiunea FMI prezentă la Bucureşti pentru a treia evaluare a acordului cu România. Cele mai importante creşteri s-au înregistrat în agricultură, 12%, construcţii, 10% şi turism, 19%, după cum a indicat preşedintele.
Anul 2011 a început destul de bine, cu o creştere a PIB de 1,7% în primul trimestru comparativ cu acelaşi interval din 2010. Totuşi, în trimestrul al doilea a urmat o încetinire a ritmului anual, indicator la care se uită pieţele externe şi agenţiile de rating, la 1,4%.
Graţie influenţei favorabile a agriculturii, economia pare să fi accelerat în al treilea trimestru.
Însă, atunci când se face comparaţie cu situaţia de anul trecut, trebuie amintit şi efectul de bază, având în vedere că în al treilea trimestru din 2010 economia a reintrat în recesiune din cauza majorării TVA la 24% şi a tăierii salariilor bugetarilor cu 25%.
BCR, cea mai mare bancă de pe piaţa locală, anticipează o creştere reală a PIB în T3 2011 de Ă1% faţă de al doilea trimestru din acest an (date ajustate sezonier) şi de 2,8% în termeni anuali, cea mai rapidă creştere din ultimii trei ani.
Banca are în vedere o revizuire în sus a prognozei de creştere pentru anul 2011 spre 2%, menţinând în acelaşi timp scenariul de recuperare lentă pentru următorii câţiva ani, ca urmare a creşterii economice lente din zona euro.
Şi Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank, anticipează o creştere reală a PIB de Ă2,8% în trimestrul trei 2011 faţă de trimestrul trei 2010 şi indică un plus de 0,9% (date ajustate sezonier) faţă de trimestrul doi din 2011.
"Principalul contributor la creşterea economică relativ ridicată din trimestrul trei va fi probabil agricultura, care pare că a avut o evoluţie foarte bună în 2011. Industria şi construcţiile au avut probabil şi ele o contribuţie pozitivă la creşterea economică din trimestrul trei. De asemenea, cel mai probabil, contribuţia agriculturii va fi una însemnată şi în trimestrul patru, ceea ce face ca şansele ca rata de creştere economică în 2011 să fie peste 1,5% să fie foarte mari."
Dumitru spune că nu poate să fie exclusă o creştere spre 2% în 2011, ca urmare a performanţei foarte bune a agriculturii, însă avertizează că o agricultură mai bună şi, în final, o creştere economică mai mare în 2011 nu are influenţă prea mare asupra veniturilor bugetare, având în vedere că nivelul de fiscalizare al agriculturii este foarte redus.
În plus, o agricultură foarte bună în 2011 creează un efect de bază negativ în 2012, creşterea agriculturii în 2012 fiind, probabil, într-un scenariu optimist, apropiată de zero.
Cu o estimare mai pesimistă vine Melania Hăncilă, economistul-şef al Volksbank, care anticipează o creştere a economiei de 2,6% faţă de T3 2010.
"Economia a avut cea mai bună performanţă în al treilea trimestru, pe seama evoluţiei peste aşteptări a agriculturii, care a crescut în jur de 10% an la an, dar şi a sectorului construcţiilor care a înregistrat prima dinamică pozitivă în termeni anualizaţi de la începutul crizei. Creşterea din sectorul construcţiilor a venit pe seama lucrărilor inginereşti, pe seama lucrărilor de infrastructură din fonduri publice", spune Hăncilă.
Şi industria s-a menţinut pe creştere în al treilea trimestru, având un ritm de creştere similar cu cel din al doilea trimestru (aproximativ 5% an/an), dar mai scăzut faţă de dinamicile anterioare.
Pe partea de utilizare a PIB, Hăncilă estimează menţinerea unei performanţe bune a exporturilor, dar şi înregistrarea unei dinamici pozitive a formării brute de capital fix, precum şi a consumului guvernamental. "Conform estimărilor noastre, ritmul de creştere al consumului privat se menţine constant în jurul lui zero sau poate o creştere reală infimă de mai puţin de un punct procentual."
Dan Bucşa, economistul-şef al UniCredit Ţiriac Bank, spune că estimarea pentru al doilea semestru era de +1,9% an-la-an, creştere împărţită în mod egal pe cele două trimestre. Însă este posibil ca în trimestrul trei să se înregistreze o creştere mai mare, iar în ultimul trimestru al anului o creştere mai mică, din mai multe motive, spune Bucşa.
Înregistrarea unei părţi mult mai mari din valoarea adăugată din agricultură în trimestrul al treilea faţă de media multianuală este unul dintre factorii de influenţă (în perioada 2000 - 2010 aproximativ 53% din valoarea adăugată brută din agricultura pentru semestrul al doilea a fost înregistrată în trimestrul al treilea).
Un alt motiv pentru evoluţia din T3 este performanţa mai bună decât cea aşteptată în industrie în trimestrul al treilea, ca urmare a rezilienţei mai mari a economiilor din zona euro, şi o producţie industrială mai proastă în trimestrul al patrulea, ca urmare a reducerii mai puternice a activităţii economice din UE în ultimul trimestru al anului (contracţie sugerată de indicatorii care anticipează evoluţia viitoare a economiei - leading indicators - cum ar fi indicatorii de sentiment în industrie, comerţ, construcţii şi consum, comenzile industriale, activitatea de transport etc.).
Producţia industrială a crescut cu 5,6% în trimestrul al treilea al 2011 faţă de trimestrul al treilea al 2010.
Bucşa aminteşte printre factorii de influenţă şi creşterea mai slabă decât cea previzionată a consumului privat şi a vânzărilor cu amănuntul în trimestrul al patrulea al 2011, ca urmare a pesimismului consumatorilor
"În concluzie, VAB în trimestrul al patrulea ar putea creşte la fel de încet ca în trimestrul al doilea (comparativ cu perioada corespunzătoare din 2010)."
Încrederea analiştilor CFA, la cote minime
Indicatorul de încredere macroeconomică lansat în 2011 de către CFA România, asociaţia profesională a analiştilor financiari certificaţi internaţional, s-a deteriorat puternic în luna octombrie, atingând cel mai redus nivel din acest an. Indicatorul, prin care se doreşte cuantificarea anticipaţiilor analiştilor cu privire la activitatea economică din România în următorul an, a coborât la 34,8 de puncte, după ce în septembrie se plasa la nivelul de 46,6 puncte. Indicatorul ia valori între 0 şi 100, nivelul maxim indicând încredere deplină în economia românească. La sondaj participă membrii CFA şi candidaţi la nivelul II şi III al examenelor CFA. Circa 46% dintre participanţii la sondaj cred că starea economiei româneşti se va deteriora în următoarele 12 luni şi numai 11% cred că se va îmbunătăţi. Totodată, 79% dintre participanţi cred că situaţia economică globală se va înrăutăţi în următorul an. CFA România (Chartered Financial Analyst) reuneşte peste 130 de specialişti din domeniul financiar.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
