A fost o licitaţie pregătită îndelung, care a ajuns să capete odimensiune specială odată ce a ajuns să fie invocată de şefulstatului Traian Băsescu drept un test pentru credibilitateaRomâniei.
Importanţa deosebită a acestei tranzacţii în contextulinternaţional tensionat a fost marcată de implicarea directă aBăncii Naţionale şi a guvernatorului Mugur Isărescu, după cumsusţin surse de pe piaţă. Conform surselor citate, Isărescu ar fiavut două întâlniri neoficiale cu şefii băncilor cu cele mai mariexpuneri pe titluri de stat şi trezorierii acestora pentru adiscuta termenii în care s-ar putea finanţa statul. Iniţial,guvernatorul ar fi pledat împotriva atragerii unui împrumut îneuro, considerând nepotrivită o îndatorare substanţială pe trei aniîn acest moment.
Apoi, la discuţia de săptămâna trecută, s-a conturat perspectivaunei finanţări de până la 1,6 mld. euro la un randament cuprinsîntre 4,6 şi 4,8%.
Teoretic, atragerea a peste un miliard de euro nu presupuneavreo dificultate deosebită atât timp cât patru dintre cele mai maribănci de pe piaţă aveau deja plasamente de o valoare corepunzătoarela împrumutul de 1,4 mld. euro atras anul trecut şi care ajungeacum la scadenţă. Adică atât timp cât BCR, BRD, Raiffeisen şi BancaTransilvania ar fi acceptat rostogolirea împrumutului scadent, nuar fi fost nicio problemă. Potrivit unor surse bancare, numai BCRinvestise 500 mil. euro în obligaţiunile pe un an.
Mai mult, în pofida tensiunilor din zona euro legate de crizairlandeză, CDS-urile (cotaţiile internaţionale privind riscul deneplată) au "înţepenit" sub pragul de 300 de puncte de bază, adicămai jos decât în cazul Spaniei, care este o ţară cu rating dincategoria investment grade, spre deosebire de România, care a fostdeclasată de agenţiile Standard & Poor's şi Fitch.
Joia trecută, preşedintele Traian Băsescu a dat greutate acestuiîmprumut, afirmând că îşi doreşte să fie suprasubscris şi să fieatras la o dobândă mai mică de 5%.
Avalanşă de declaraţii, confuzie pe piaţă
Miercuri, 24 noiembrie, guvernatorul Mugur Isărescu a avut încăo ieşire publică în care şi-a concentrat comentariile tocmai pechestiunea datoriei externe, a datoriei publice, a niveluluirezervelor şi a riscurilor teoretice de default, vorbind desprepieţe nervoase, exemple cu America Latină, datorie "manageriabilă",şi concluzionând că rezervele valutare nu ar fi de fapt excesiveprin prisma percepţiilor externe.
Seara aveau să urmeze declaraţiile-şoc ale directorului generalal FMI Dominique Strauss-Kahn: "Ceea ce este dramatic, şi vorbescde state precum Grecia, Irlanda, Letonia, Ungaria, România etc.,state în care trebuie redresată situaţia - nu putem continua aşadeoarece încetarea plăţilor este iminentă, prăpastia este chiar înfaţă - sunt cele care pătimesc mai mult, sunt cele maivulnerabile".
Chiar şi aşa, licitaţia Finanţelor nu părea în pericol.Austriecii de la Erste indicaseră disponibilitatea de a rostogolitoată suma investită anterior de 500 mil. euro şi încă de miercuriera vehiculat pe piaţă un nivel al dobânzii de 4,8%, adică subplafonul de 5% indicat de preşedintele Băsescu.
Ieri dimineaţă, la o altă ieşire în public, guvernatorul BNR aacuzat din nou presa, în particular televiziunile, că au"răscântat" declaraţia şefului FMI privind riscul ca România săintre în default. El a invocat aprecierea leului de ieri dimineaţăşi nivelul CDS-urilor drept contra-argument faţă de atenţiaexcesivă pe care presa i-ar fi acordat-o lui Strauss-Kahn şi aacuzat lipsa de educaţie economică şi financiară a întregiipopulaţii.
Apoi, în mod cu totul surprinzător, a vorbit despre amânarealicitaţiei Finanţelor, spunând că el "crede" că Finanţele vor alegesă rambursese împrumutul scadent de 1,4 mld. euro, pentru că aubani, şi să iasă după câteva zile pe piaţă "în condiţii normale".Declaraţia sa a provocat stupoare în trezoreriile băncilor, încondiţiile în care Ministerul Finanţelor nu făcuse niciun anunţ deamânare a licitaţiei, ba mai mult, la ora apariţiei ştirii, bănciledepuseseră deja ofertele.
Surse de pe piaţă au comentat atunci că amânarea ar fi fost omişcare fără precedent, care nu ar fi făcut decât să inducă opercepţie de vulnerabilitate. În plus, toată lumea era de acord căFinanţele pot strânge fără probleme peste un miliard de euro la odobândă de sub 5%. "Noi am depus oferta, am remarcat şi un interesmare şi din partea clienţilor instituţionali, deci nu văd de celicitaţia nu ar ieşi la un preţ chiar avantajos pentru MinisterulFinanţelor, adică sub 5%", a comentat un dealer. Deşi a mai avut oserie de declaraţii la o altă conferinţă, Isărescu nu a revenitasupra ideii de amânare a licitaţiei, iar reprezentanţii BNR nu aufăcut clarificări.
Până la urmă, randamentul până la maturitate aferent preţuluimaxim acceptat de Finanţe a fost de 4,8%, astfel fiind strânsă sumade aproape 1,32 mld. euro.
Statul nu a acceptat să plătească mai mult de 4,8%, deşi dindiscuţiile anterioare cu potenţialii investitori rezultase o sumăposibilă de 1,6 mld. euro, care ar fi acoperit rambursarea datorieiscadente şi lăsa ceva în plus în trezorerie.
Surse bancare afirmă că au fost clienţi străini care ar fi cerutdobânzi mai mari de 5% pentru a investi în titlurile româneşti.Conform unor surse de pe piaţă, principalii finanţatori ai statuluisunt BCR, BRD, Raiffeisen şi Banca Transilvania, care aveau şi celemai mari sume plasate la vechiul împrumut de 1,4 mld. euro.
Fitch se îngrijorează de calitatea activelorbăncilor
Calitatea activelor bancare reprezintă un motiv serios deîngrijorare în Europa Centrală şi de Est, inclusiv în România,potrivit unui raport al Fitch Ratings privind băncile din regiunileemergente ale lumii şi provocările divergente cu care se vorconfrunta în 2011.
Analiştii agenţiei de rating văd un motiv serios de îngrijorareîn Ungaria, România, Bulgaria, Rusia şi Estonia. Rezultatelefinanciare ale băncilor înainte de provizioane, pe unele dintreaceste pieţe, sunt influenţate negativ de performanţele slabe aleactivelor.
Finanţele reiau licitaţia pentru alegerea avocaţilor înprogramul de finanţare de 7 mld. euro
Ministerul Finanţelor aşteaptă până pe 2 decembrie, ora 11:30,ofertele caselor de avocatură interesate de mandatul de asistenţăjuridică pentru stat pe trei ani în cadrul programului de finanţareexternă de 7 mld. euro prin medium term notes. Este a doualicitaţie organizată în acest scop, prima având loc în octombrie.Atunci a fost desemnată câştigătoare firma Bulboacă & Asociaţiiîn consorţiu cu Slaughter and May, însă rezultatul a fost contestatde DLA Piper - biroul din România în consorţiu cu cel de la Londraşi cel din SUA.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
