„Nu spunem, în acest moment, că va fi o creştere sau că nu va fi o creştere, ci spunem că am început o analiză să vedem eventualele etape în care ar putea creşte salariul minim în 2016 şi ce impact ar avea asupra sectorului privat, pentru că poate fi un efect de reducere a competitivităţii firmelor româneşti, încât acestea să fie nevoite să renunţe la o parte din salariaţi sau să-şi reducă producţia sau exporturile. Ar putea îndepărta investitorii în anumite sectoare de activitate. Ar putea avea un efect ascuns de migrare a forţei de muncă din zona albă în zona gri sau neagră“, a spus Anca Dragu.
De asemenea, ea a mai punctat că o creştere a salariului minim brut pe economie la 1.200 de lei pe lună de la 1 ianuarie ar putea să afecteze şi populaţia tânără care abia intră pe piaţa muncii, dar şi angajaţii cu un nivel redus de calificare. Totuşi, România este a doua ţară din Uniunea Europeană, după Bulgaria, într-un top al statelor care îşi plătesc cel mai prost angajaţii.
Opiniile în privinţa salariului minim continuă să fie împărţite, după cum arată şi reacţiile cititorilor ZF. Pe de-o parte, unii români susţin că nu se poate trăi cu un salariu brut de 1.050 de lei (adică nici 800 de lei „în mână“) şi că România trebuie să iasă din sfera ţărilor interesante pentru investitori pentru că are forţă de muncă ieftină, în contextul în care la ele „acasă“ plătesc de două sau de trei ori mai mult pentru aceeaşi muncă.
Totuşi, sunt şi salariaţi care consideră că o creştere artificială a salariului minim pe economie ar defavoriza piaţa locală şi că angajaţii trebuie să înveţe să treacă de acest nivel de salarizare pe merit.
