Ministerul de Finanţe a vândut ieri certificate de trezorerie îneuro cu scadenţa la un an în valoare de 1,2 miliarde de euro, detrei ori mai mult decât ţinta propusă iniţial, la un randamentmediu de 4,9% pe an.
Fondurile atrase vor fi utilizate pentru finanţarea deficituluibugetar şi refinanţarea datoriei publice scadente.
Valoarea totală a cererii din partea băncilor s-a ridicat la1,37 miliarde de euro, în condiţiile în care Finanţele şi-au propusiniţial să vândă obligaţiuni cu cupon fix de 5% în valoare de 400de milioane de euro. Ulterior, obligaţiunile au fost transformateîn certificate de trezorerie cu discount.
Vânzarea de titluri în euro a fost un succes pentru că băncileau lichidităţi mari în euro primite de la băncile-mamă pentru carenu au alternativă de plasament, spun analiştii.
"Operaţiunea a fost un succes. Era de aşteptat având în vederecă Finanţele nu au prea atras sume în lei în ultima perioadă. Câttimp la lei se menţine randamentul de 7%, cele care vor avea succesvor fi finanţările în euro. Finanţările de la băncile-mamă sunt îneuro, sumele care stau degeaba sunt în euro", a comentat DragoşCabat, managing partner la Financial View. El apreciază cărandamentul de 4,9% este bun pentru perioada actuală.
Surse bancare afirmă că, potrivit înţelegerii discutate şi larecenta întâlnire dintre guvernatorul Mugur Isărescu, ministrulfinanţelor Sebastian Vlădescu şi mai mulţi preşedinţi de bănci,emisiunea de titluri în euro a fost ieri suprasubscrisă masiv învirtutea aşteptării ca pe 4 august BNR să reducă din nou cota derezervă la valută, de la 25% la 20%.
Analiştii ING se aşteptau anterior anunţării rezultatelorlicitaţiei ca Finanţele să atragă bani de pe piaţă la un randamentcuprins între 4,4% şi 5% pe an, precizând totodată că emisiunea detitluri în euro nu va fi suficientă pentru a acoperi deficitul definanţare al statului, în condiţiile în care Finanţele au respinsîn ultimele luni majoritatea ofertelor pentru cumpărarea de titluride stat în lei, considerând randamentele solicitate de bănci cafiind prea ridicate.
"Aceşti bani nu vor contribui decât marginal la majorareafondurilor atrase de administratorii datoriei publice, având învedere că de la începutul lunii iunie aceştia au atras doar 2,4miliarde de lei, mult sub suma anunţată de 9,5 miliarde de lei", acomentat Vlad Muscalu, analist în cadrul ING într-un raport albăncii.
Este pentru prima dată în acest an când Ministerul de Finanţevinde obligaţiuni în euro, după ce majoritatea licitaţiilor pentrutitluri în lei din ultima perioadă au eşuat. Dragoş Cabat considerăînsă că în toamnă este posibil ca Finanţele să mai vândă titluri destat în euro pe piaţa locală având în vedere necesarul ridicat definanţare a deficitului bugetar.
Nevoile de lichidităţi ale Finanţelor sunt ridicate, încondiţiile în care în fiecare lună ajung la scadenţă titluri emiseanterior în valoare de unu până la trei miliarde de lei, la care seadaugă necesităţile de finanţare a deficitului bugetar curent.
Mecanismul de susţinere a finanţării deficitului bugetar dinresurse în euro de pe piaţa locală a fost exersat de mai multe orianul trecut de Banca Naţională, băncile comerciale şi MinisterulFinanţelor.
BNR a redus de trei ori rezervele minime obligatorii la valută,în august 2009 de la 40% la 35% în iulie şi apoi la 30% în august,pentru ca în noiembrie să le diminueze la 25% din pasivele învalută ale fiecărei bănci.
Astfel au fost eliberate către bănci mai multe miliarde de euro,care au fost absorbite de Ministerul Finanţelor printr-un club loanşi vânzare de obligaţiuni.
Primul împrumut în euro pe plan local a fost derulat în urmă cuun an, când Finanţele au plasat obligaţiuni pe patru ani de 400 demilioane de euro, plătind o dobândă de 5,25% pe an.
În total, statul a împrumutat anul trecut de la băncile locale3,8 miliarde de euro, prin vânzarea de obligaţiuni şi un aranjamentde tip "club loan". Sumele au scadenţe cuprinse între unu şi patruani.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
