În acest an Ministerul Finanţelor trebuie să ramburseze 1,16 mld. euro, din care aproape un miliard către FMI şi diferenţa la Uniunea Europeană şi Banca Mondială, suma totală fiind comparabilă cu cea din 2013. Cumulat, BNR şi Ministerul Finanţelor au luat efectiv de la FMI, Comisia Europeană (CE) şi Banca Mondială (BM) 17,9 mld. euro şi au de dat înapoi 21 mld. euro. Anul trecut, România a restituit 5 mld. euro din împrumutul de la finanţatorii externi, din care circa 4 mld. euro au fost suportate de BNR din rezervele valutare.
Din totalul celor aproximativ 10 mld. euro a căror rambursare revine Finanţelor, 8,2 mld. de euro sunt rate aferente tranşelor primite, iar 1,6 mld. euro sunt dobânzi şi comisioane. Până la sfârşitul anului trecut Finanţele au rambursat mai puţin de o cincime din datoria la instituţiile internaţionale.
Din împrumutul de la Fondul Monetar Internaţional (FMI), de aproximativ 12 mld. euro, la buget au ajuns doar circa 2 mld. euro, diferenţa intrând la rezerva BNR. În schimb, sumele primite de la Comisia Europeană, de circa 5 mld. de euro, au fost direcţionate doar căre Finanţe. BNR rambursează împrumutul FMI de la rezervă, deci nu afectează bugetul de stat, dar slăbeşte poziţia valutară a României.
Până în 2012 autorităţile au plătit doar dobânzi aferente împrumutului record semnat cu FMI, CE şi Banca Mondială - cel mai mare împrumut din istoria României şi cât jumătate din bugetul ţării. Iar, ulterior, au început să fie restituite şi rate de capital.
Banii împrumutaţi de la Comisia Europeană trebuie restituiţi de Ministerul Finanţelor începând cu anul 2015, prima rată fiind de 1,5 mld. euro. În 2015, suma totală care trebuie plătită de Finanţe finanţatorilor externi este de 1,8 mld. euro.
Ministerul Finanţelor adună fondurile necesare de pe piaţă şi plăteşte datoriile, inclusiv către FMI şi CE, împrumutându-se din altă parte.
În luna aprilie 2014, Trezoreria a atras 1,25 mld. euro de pe pieţele externe printr-o emisiune de euroobligaţiuni cu maturitatea de 10 ani, costul de finanţare fiind de 3,7% pe an. Împrumutul a venit după ce la începutul anului Finanţele au emis pe pieţele financiare internaţionale bonduri în dolari pe 10 şi 30 de ani în valoare de 2 mld. dolari, la dobânzi de 5% şi, respectiv, 6,2%.
„Nu ar trebui să fie o problemă pentru Ministerul Finanţelor rambursarea tranşelor rămase din împrumutul contractat de la FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială. Finanţarea bilaterală va trebui să continue să înlocuiască gradual acest tip de finanţare. Până acum nu au fost mari dificultăţi. Iar pe măsură ce ne îndepărtăm de epicentrul crizei, va fi mai uşor“, a comentat Vlad Muscalu, economistul-şef al ING Bank.
Portofoliul de obligaţiuni externe lansate de Ministerul Finanţelor a depăşit încă de anul trecut pragul de 10 mld. euro, un volum record care a adus România pe radarele unei categorii mai largi de investitori şi a transformat-o în acelaşi timp într-un client căutat de marile bănci de investiţii.
Necesarul de finanţare publică al României este în scădere în acest an cu 10 miliarde de lei faţă de anul trecut, urmând să coboare cu încă 14 mld. lei în 2015, pe de o parte prin continuarea reducerii deficitului bugetar, iar pe de altă parte prin costurile mai reduse şi extinderea maturităţii de finanţare a datoriei guvernamentale, după cum a spus Liviu Voinea, ministrul bugetului.
Finanţele au constituit în Trezorerie şi o rezervă de valută, la recomandarea FMI, aşa-numitul „buffer“ fiscal necesar pentru asigurarea unei lichidităţi în cazul în care apar din nou crize pe pieţele financiare, iar România nu se poate împrumuta la costuri rezonabile.
România este în continuare dependentă de capitalurile străine atât pentru rostogolirea datoriei externe, cât şi pentru finanţarea deficitului bugetar. Plata datoriei externe sau interne fără rostogolirea acesteia se poate realiza numai dacă se creează excedente sau se reduc rezervele valutare ale ţării.
În ultimii ani a crescut vizibil ponderea împrumuturilor în euro în structura datoriei publice a României. Dacă în 2008 ponderea împrumuturilor în euro era de 27,7%, anul trecut a sărit la peste 50%.
Datoria publică externă s-a triplat în ultimii cinci ani, de la 10,5 mld. euro în decembrie 2008. La sfârşitul lui 2008, când a început să se resimtă criza în România, datoria externă publică reprezenta mai puţin de 15% din datoria totală, iar acum ponderea este mai mult decât dublă.
În ultimii ani cea mai mare parte din banii noi din exterior care mai vin în România sunt împrumutaţi de către stat, iar firmele private şi băncile doar îşi reînnoiesc liniile de finanţare.
