Executivul s-a trezit pe final de an în situaţia de împărţi dinbanii rămaşi în vistierie, după ce în ultimele luni ale anuluitrecut fusese nevoit să recurgă la acumularea de arierate prinneplata facturilor statului către sectorul privat pentru a seîncadra în ţinta de deficit convenită cu FMI.
Bugetul general consolidat ajunsese la sfârşitul lunii noiembriela un deficit de numai 5,23% din PIB, faţă de plafonul anual de6,8% asumat în faţa Fondului şi cu aproape un punct sub deficituldin urmă cu un an, statul rămânând cu mai mulţi bani decât anticipaca urmare a tăierii salariilor din sectorul bugetar cu 25% de la 1iulie, a majorarării TVA la 24% şi a introducerii unui control maistrict al cheltuielilor cu bunuri şi servicii.
Astfel, în şedinţa din 28 decembrie Guvernul a împărţit circa300 mil. lei (circa 70 mil. euro) în principal pentru achitareaunor arierate conform angajamentelor asumate în faţa FMI: 177 mil.lei s-au dus la autorităţi locale, 20 mil. lei la MinisterulEconomiei pentru Nuclearelectrica, câte 21 mil. lei la MinisterulDezvoltării şi la Ministerul Transporturilor.
Potrivit unor estimări, bugetul a închis anul 2010 cu un deficitde circa 6,7% din PIB, sub ţinta agreată cu FMI.
Cum de a reuşit Guvernul să rămână cu bani necheltuiţi pe finalde an? Execuţia bugetară a ridicat în mod constant probleme de anide zile, cu dificultăţi de estimare realistă a încasărilor, cucheltuieli în asalt sau dimpotrivă îngheţate brusc pentruîncadrarea într-o anumită ţintă.
Majorările de impozite operate în 2010 s-au reflectat încreşterea cu aproape 6% a veniturilor fiscale ale bugetului pe 11luni, până la aproape 85 mld. lei, ceea ce a însemnat 16,6% dinPIB, faţă de 16,3% din PIB în urmă cu un an.
Încasările din impozitul pe profit şi-au atenuat scăderea înnoiembrie, până la 5,6% faţă de 6,5% la zece luni. De asemenea,veniturile din impozitul pe salarii şi pe venit au rămas cu unminus de 3,5%, însă taxele pe proprietate au adus cu 12,4% maimulţi bani, până la 3,6 mld. lei.
Noiembrie a fost o lună foarte bună pentru încasările din TVA: ocreştere de peste 12% faţă de nivelul din octombrie, în timp cemajorarea anuală a accelerat de la 10,3% la zece luni la 13,2% launsprezece luni. Practic, TVA a adus 23,5% din veniturile totaleale bugetului, faţă de 21,7% în urmă cu un an, cota de 24% reuşindsă aducă încasări.
Şi accizele au consemnat un salt în noiembrie, urcând cu peste11% faţă de nivelul din octombrie, în timp ce creşterea anuală aajuns la aproape 11%. Astfel, veniturile obţinute din această sursăau sărit de 3% din PIB, comparativ cu 2,9% în urmă cu un an.
O contribuţie importantă la veniturile bugetului au avut-o şisumele primite de la Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuateşi care s-au dublat faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent,ajungând la 3,7 miliarde lei faţă de 1,9 miliarde lei.
În acelaşi timp, ponderea în PIB a cheltuielilor totale a scăzutcu circa o jumătate de punct procentual, până la 34,7%, încondiţiile în care cheltuielile de personal au coborât cu aproapeun punct, până la 7,7% din PIB.
În schimb, cheltuielile cu dobânzile pentru finanţareadeficitului şi refinanţarea datoriei publice au sărit cu peste 22%la unsprezece luni, după ce la nivelul lunii octombrie creştereaînregistrată era de 15,4%. Volumul cheltuielilor cu dobânzile aajuns astfel la 6,8 mld. lei, acestea devenind un factor de riscimportant pentru controlul deficitului bugetar.
Totuşi, per ansamblu la 11 luni cheltuielile au crescut cu 2,4%,în timp ce veniturile s-au majorat cu 4,9%, astfel că bugetul arămas pe un deficit de 5,23% din PIB faţă de 6,1% în urmă cu unan.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
