Bugetul a primit fonduri de la UE în primele cinci luni din an de 967 mil. lei, faţă de 3,4 mld. lei în ian. – mai 2015
În primele cinci luni din an bugetul consolidat a cheltuit pe investiţii 3,6 miliarde de lei, în creştere cu 29% faţă de perioada similară a anului trecut. Dar creşterea procentuală este, în bună măsură, o iluzie pentru că ea vine după ani de căderi brutale.
În 2015 cheltuielile de capital (investiţiile din buget) au fost în creştere cu 5,2% faţă de anul precedent, până la 18,2 miliarde de lei. Acest lucru s-a putut întâmpla pentru că noul guvern a cheltuit/achitat lucrări în ultima lună din an de 15 miliarde de lei şi, astfel, bugetul consolidat care în noiembrie era pe un excedent de 0,7% din PIB (5,3 mld. lei), a ajuns la un deficit în decembrie de 1,4% din PIB (10,5 mld. lei). Astfel, cheltuielile de capital care în ianuarie - noiembrie erau cu 13% mai mici decât perioada similară a lui 2014, au ajuns pe întreg anul 2015 să fie cu 5% mai mari decât în anul precedent.
Datele Finanţelor la cinci luni arată o creştere a cheltuielilor de capital cu 29% faţă de perioada similară a anului 2015. Este o revenire, dar procentul cu care acestea cresc, departe de a fi miraculos, arată mai degrabă faptul că statul şi-a redus investiţii din buget în trecut, mizând pe fondurile europene care au venit, dar nu au fost la nivelul pe care administraţia îl anti cipa.
Pentru actualul guvern, problema este serioasă pen tru că nu va avea anul acesta la dispo -ziţie sumele pe care le-a avut, de pildă, bugetul din 2015 care a primit de la UE 17 miliarde de lei (3,8 mld. euro). Şi nu le va avea pentru că exerciţiul financiar 2014 – 2020 demarează foarte greu. În primele cinci luni din an, bugetul a primit de la UE (după programări financiare, 2007 - 2013 şi 2014 -2020) 967 mil. lei. În primele cinci luni din 2015, acelaşi buget primise de la UE 3,5 mld. lei.
Ce înseamnă asta? În România, pe măsură ce fondurile europene au fost mai multe, statul şi-a redus investiţiile din buget şi le-a înlocuit cu banii UE, iar veni -turile astfel „economisite” le-a alocat proiectelor sociale (pensii, salarii, scutiri de tot felul). Guvernul actual moşteneşte această situaţie – trebuie să asigure salariile mărite cu venituri mai reduse ca urmare a reducerilor de taxe (în special a TVA). În aceeaşi vreme trebuie să pună bani în investiţii, neavând siguranţa sau propteaua fondurilor UE, cum s-a întâmplat în ultimii doi – trei ani.
Pe întreg anul, legea bugetului prevede că în investiţii venite doar din buget trebuie să meargă 19,2 mld. lei (cu un miliard de lei mai mult decât s-a cheltuit în 2015, potrivit execuţiei bugetare pe anul trecut). Pe întreg anul, investiţiile statului (cheltuieli de capital, fonduri UE etc.) ar urma să se situeze, potrivit aceleiaşi legi a bugetului, la 37,7 miliarde de lei. Asta înseamnă guvernul mizează pe cel puţin 18 mld. lei bani de la UE, un calcul extrem de generos având în vedere că, în primele cinci luni, la buget au intrat sub un miliard de lei din această sursă. Ce se întâmplă cu investiţiile bugetului la cinci luni poate fi un indiciu a ceea ce se va întâmpla pe întregul an.
Bugetul a investit din veniturile proprii 3,6 miliarde de lei. Ministerul Finanţelor arată că investiţiile totale (cheltuielile de capital şi din alte fonduri) au fost de 9 miliarde de lei. De la UE au intrat în buget aproape un miliard de lei, dar, la capitolul cheltuieli cu proiecte finanţate din fonduri neram bursabile, sunt evidenţiate 5 miliarde de lei.
Înseamnă că statul cheltuieşte bani din Trezorerie şi aşteaptă rambursările de la UE, când vor veni ele, ceea ce este o practică utilă în lipsa unei alte soluţii. Doar că, dacă aceşti bani nu vin, ei intră la calculul deficitului bugetar (aproape de zero la cinci luni), care este programat în 2016 să fie la limita de sus, de 3% din PIB.
Este posibil prin urmare ca, dacă banii de la UE nu vin, să vedem în a doua parte a anului o restrângere de cheltuieli cu inves tiţiile (de capital sau „din alte surse”, „alte surse” care sunt, după cum se vede, tot ale statului.) Este singura jon glerie pe care o pot face Finanţele -care au abuzat în anii trecuţi de acest instrument - în condiţiile în care alte cheltuieli sunt aproape imposibil de redus din cauza anului electoral.
