Investiţiile străine directe în România au depăşit în primele cinci luni ale anului 1 mld. euro, pentru prima dată din 2010 încoace într-o astfel de perioadă, dar sunt extrem de departe de anii de vârf.
Dacă în primele cinci luni ale lui 2008, anul de dinaintea marii crize, investiţiile străine erau de 4 mld. euro, şase ani mai târziu, în 2014 ele sunt de ceva peste 1 mld. euro în ciuda unui avans al PIB mulţumitor pentru vremurile de astăzi – plus 4% creşterea economică în T1 2014 sau 3,5% pe întreg anul 2013.
„Investitorii stau încă cu capul la cutie“, explică plastic economistul Dragoş Cabat. De ce?
Investiţiile străine directe reflectă în primul rând gradul de atractivitate al unei ţări şi sunt un barometru, inclusiv pentru politică, pentru că ele vin să stea pe termen mai îndelungat, nu să fugă la prima adiere de vânt. Dar deciziile de a investi sunt, de regulă, luate cu 2-3 ani înainte, prin urmare există acest decalaj între rezultatele macroeconomice şi investiţiile străine. În plus, dacă mediul investiţional este nesigur, dacă taxele se schimbă de la o zi la alta, dacă lipsa de predictibilitate este la ordinea zilei, nu te poţi aştepta la lucruri bune, spune Cabat. „Când te joci cu taxele, asta se vede în intrările şi ieşirile de capital peste câţiva ani.“
Economia României creşte, dar guvernul nu are, realmente, cu ce se lăuda pentru că mari decizii pentru stimularea ei nu au fost luate.
„Investitorii stau încă cu capul la cutie pentru că este şi an electoral. Chiar dacă suntem în Uniunea Europeană, rezultatul alegerilor dintr-o ţară este important“, spune Cabat.
Potrivit datelor BNR, investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au totalizat în primele cinci luni ale anului 1,09 mld. euro, din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit) au însumat 910 mil. euro, iar creditele intragrup 181 de milioane euro.
În luna mai s-a înregistrat cel mai mare nivel al investiţiilor străine directe atrase de România de la începutul anului, de peste 300 mil. euro, în condiţiile în care în aprilie investiţiile au totalizat 215 mil. euro, în martie 290 mil. euro, în februarie 36 mil. euro, iar în ianuarie 244 mil. euro. Anul trecut, investiţiile străine directe au crescut cu 26% comparativ cu anul anterior, la 2,7 miliarde euro, atingând vârful ultimilor patru ani. Însă, chiar dacă cresc, investiţiile străine sunt foarte reduse pentru o economie şubredă, ceea ce reflectă încă reticenţa de a investi în România. De la investiţii de 4,2 miliarde de euro în primele cinci luni ale lui 2008, de 2,4 miliarde de euro în primele cinci luni ale lui 2009 sau de 1,4 miliarde de euro în primele cinci luni ale lui 2010, depăşim în 2014 bariera de un miliard de euro investiţii la cinci luni, care nu mai fusese atinsă de trei ani.
Stocul investiţiilor străine a ajuns astfel în mai la 63 de miliarde de euro.
Potrivit unui raport al Ernst & Young, din luna mai, România a depăşit Ungaria în topul celor mai atractive ţări pentru investiţii străine în Europa Centrală şi de Est (ECE) în 2014, situându-se pe locul al treilea în regiune, fiind devansată de Polonia şi Cehia. Potrivit documentului citat, dacă se păstrează această tendinţă, România ar putea depăşi Cehia în anul 2015, devenind a doua ţară ca atractivitate pentru investitorii străini în CEE. Însă, dacă între 2004 şi 2013 campioana în atragerea investiţiilor, Polonia, a atras aproximativ 100 de miliarde de euro, România a atras doar 48 de miliarde de euro.
De la debutul crizei în 2008, Polonia a atras în jur de 60 de miliarde de euro investiţii străine, iar România sub 20 de miliarde de euro. Investiţiile străine atrase de România în 2013 de 2,7 miliarde de euro înseamnă doar 1,2% din totalul investiţiilor străine de 223 de miliarde de euro atrase de Uniunea Europeană.
Balanţa comercială pe excedent, contul curent pe deficit
Contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat în primele cinci luni ale lui 2014 un deficit de 351 de milioane de euro, comparativ cu un excedent de 191 de milioane de euro în aceeaşi perioadă din anul 2013, în principal pe fondul majorării deficitului înregistrat de balanţa veniturilor, potrivit datelor comunicate ieri de BNR.
Balanţa veniturilor a înregistrat un deficit în creştere cu un miliard de euro, la 2,28 de miliarde de euro. Balanţa comercială a înregistrat un excedent de 391 de milioane de euro, de la -186 de milioane de euro la 205 milioane de euro, în timp ce surplusul balanţei transferurilor curente a crescut cu 69 de milioane de euro, la 1,72 mld. euro.
La 31 mai 2014 datoria externă pe termen mediu şi lung însuma 76,1 miliarde de euro la (80,9% din total).
