Sistemul bancar din România nu este cartelizat, dar aredefecţiuni în funcţionare şi este supus unor presiuni generate deincertitudinile existente pe plan local şi de discuţiile"nesfârşite" din plan politic şi social, consideră guvernatorulBNR, Mugur Isărescu.
"Eu nu cred că sistemul bancar este cartelizat, dar,într-adevăr, funcţionarea lui are defecţiuni, ca să numesc aşa, şieste şi el presurizat de incertitudinile care sunt în această ţarăşi discuţiile nesfârşite pe scena politică, pe scena socială. Toateaceste incertitudini se transmit în costuri suplimentare", a spusIsărescu la emisiunea "După 20 deani", difuzată duminică de Pro TV.
Întrebat ce face BNR, cu ce presiune vine asupra băncilor,pentru ca dobânzile să scadă, Isărescu a afirmat: "Nu vedeţi cefacem?! Facem anumite lucruri pentru care suntem criticaţi sauneînţeleşi, ca să fiu delicat. De exemplu, lăsăm mai multălichiditate în piaţă".
El a recunoscut că măsurile luate de BNR pentru reducereadobânzilor nu funcţionează, dar nu crede că acest lucru se întâmplădeoarece sistemul este monopolizat sau cartelizat. "Eu cred că esteo atmosferă generală, nu foarte sănătoasă pentru activitatea decreditare. Şi cred că ea va fi depăşită. Treptat veţi vedea că şidobânzile vor scădea. Plătim un cost al acestei ajustări prinmajorarea impozitelor, după ce la începutul anului 2009 s-a spus cănu mergem pe această cale a majorării impozitelor. Uitaţi că s-aumajorat şi accizele în 2009 şi TVA în 2010! Toate acestea au creatîntârzieri, nelămuriri şi în activitatea bancară".
La un comentariu că băncile transferă costul creditelorneperformante către împrumuturile "bune", Isărescu a răspuns: "Şidumneavoastră ce aţi face dacă constataţi că aveţi multe crediteneperformante? Credeţi că în momentul actual ceea ce trebuie săfacă România este să încurajeze neplata, vorbind de Ordonanţa 50,ca un fel de scăpare de datorii pentru că băncile au făcut anumiteexcese?"
El a spus că o economie se redresează pe bază de disciplină, iardebitorii trebuie să-şi plătească datoriile. "A transmite mesaje detipul «prin OUG 50 este posibil ca să scăpăm de datorii» este omare greşeală pentru România. Nu aşa ieşim din recesiune".
"OUG 50 nu este retroactivă", dar Parlamentul a făcutmai mult decât trebuia
Ordonanţa 50 privind creditele populaţiei nu este retroactivă,dar nici în spiritul directivei europene pe care o transpune, adeclarat guvernatorul, care consideră că băncile vor avea doartemporar tentaţia să introducă în dobânzi unele comisioane pe caretrebuie să le elimine.
"Nu neapărat Fondul, Uniunea Europeană au solicitat ca directivaeuropeană să se aplice cam aşa cum este şi ea nu se aplicăcreditelor în stoc, existente, or, la noi s-a aplicat şiîmprumuturilor existente decurgând din momentul apariţieiordonanţei. În derularea acestor credite, dar începând cu momentulaplicării ordonanţei. Nu este retroactivitate, dar nici în spirituldirectivei europene". Guvernatorul a spus că s-a utilizat un cuvânt"nefericit" atunci când s-a spus că ordonanţa privind creditelepopulaţiei este retroactivă.
El a precizat că directiva se referă şi la transparenţă, iar dinacest punct de vedere OUG 50 este corectă. La afirmaţia că nimeninu mai ia credite în prezent, Isărescu a spus că "nu este chiaraşa". "Şi atunci trebuie să o aplicăm şi la stocul de credite,spuneţi dumneavoastră?".
Isărescu a reiterat că băncile s-au dovedit a fi stabile întimpul crizei şi a spus că prin implementarea OUG 50 există riscul"slăbirii" acestui sector. "Nicăieri în lume băncile nu sunt acumiubite, nici în Europa, şi există această tendinţă să fie taxatesuplimentar, să plătească, deci reacţia de la noi nu este atipicăaş spune. Dar există riscul ca dacă vrem neapărat să penalizămbăncile să introducem nişte costuri suplimentare pe care oricum nule aveau în calcul în momentul în care au acordat creditele, cares-au dat cu unele excese, trebuie recunoscut, să slăbim acestsector şi, cu alte cuvinte, să ne dăm un pumn în plex".
La comentariul reporterului că băncile nu pierd, Isărescu areplicat: "Dar vreţi neapărat să piardă? Asta este întrebarea". Ela explicat că în cazul în care băncile vor înregistra pierderiatunci îşi vor eroda capitalul, se va ajunge la o reducere aîncrederii în sistemul bancar şi se va descuraja creditarea.
"Eu cred că noi nu dorim neapărat să avem o criză bancară înRomânia numai de dragul să vedem cât de mult suportă băncile dinaceste costuri. (...) Creditarea nu a crescut, nu şi-a revenit, darnu avem încă o tendinţă negativă. Putem să avem o scădere acreditării care va antrena o întârziere a revenirii, a redresăriişi, în consecinţă, chiar o îngreunare a situaţiei bugetului destat".
El a spus că intervenţia în activitatea băncilor nu poate fifăcută de oricine. ANPC-ul poate opri operaţiunile unei bănci înacest moment dacă vede că mai mulţi clienţi protestează pe margineaunei prevederi din contract. Isărescu nu este de acord cu acestlucru. "Protecţia consumatorilor poate să ne sesizeze, darintervenţia, a închide o bancă sau a închide activitatea decreditare într-o bancă nu este o chestiune de joacă. Doar au trecutmai mult de 10 ani de când s-au închis câteva bănci în România.Credeţi că este chiar aşa o chestiune simplă să închizi o bancă? Înmomentul în care i-ai închis activitatea de creditare ai închis-opractic, pentru că scopul activităţii bancare este creditarea.Deci, ca să nu vorbesc mult, nu cred că trebuie să înlocuim unexces, al băncilor, cu un alt exces pentru că ne periclităm chiarsituaţia noastră, situaţia redresării economice, şi atunci textulordonanţei trebuie apropiat foarte mult de textul directivei".
Băncile au majorat dobânzile şi nu au ajutat economia încriză
BNR îşi menţine punctul de vedere că în timpul crizei băncile aumajorat dobânzile şi nu au ajutat economia.
Întrebat de ce băncile nu reduc dobânzile, ci le majorează,oficialul BNR a spus că "aceasta este o altă chestiune, care nueste legată de OUG 50 sau este legată în foarte mică măsură deaceasta". "Cel mult (băncile - n.red.) vor avea tentaţia ca,pierzând unele comisioane, să le introducă în dobânzi, dar nu vadura mult."
El a arătat că majorarea dobânzilor este legată mai mult demaniera în care băncile au perceput şi percep riscul, în care sefinanţează de la băncile-mamă sau pe plan extern, precum şi de "ogenerozitate excesivă" în ceea ce priveşte dobânzile pe care leplătesc deponenţilor.
Adio scădere de TVA
În această vară Guvernul a fost nevoit să majoreze TVA de la 19la 24% pentru a face rost de bani la buget. Acest lucru a dusimediat la scăderea consumului şi creşterea inflaţiei, care vadepăşi 8% pe acest an, faţă de 3-4% cât era estimarea iniţială. Înciuda tuturor declaraţiilor politice că TVA ar putea să scadă,Isărescu spune că această taxă va rămâne la nivelul actual "celpuţin câţiva ani" întrucât altfel s-ar crea o instabilitate fiscalătotală.
"Noi avem un nivel de impozitare relativ scăzut la impozitelemari, fără TVA, că acum cu TVA-ul acesta suntem cu unul dintre celemai înalte niveluri de impozitare din Europa".
Deprecierea cursului este o iluzie vândută ca o soluţiemiraculoasă pentru economie
BNR consideră că nu există motive pentru o instabilitate acursului de schimb valutar în 2011, a declarat Isărescu, arătând căleul se situează într-o zonă de "relativă stabilitate şisustenabilitate". "Nu vedem motive pentru care el nu ar fi încontinuare stabil. Şi am să vă explic de ce, pe scurt", a răspunsIsărescu, întrebat dacă rata de schimb va fi în 2011 la fel destabilă ca în acest an.
Guvernatorul a explicat că deficitul extern "extrem de mare", de12 - 14% din PIB în 2007 şi 2008, a fost motivul instabilităţiicursului şi deprecierii leului. "Acest deficit s-a corectat. De doiani avem un deficit între 4 şi 6% din PIB. Considerăm că unasemenea deficit de cont curent este sustenabil pentru România şieste şi bun. Jumătate din acest deficit este acoperit de investiţiistrăine, cealaltă de împrumuturi".
BNR consideră că leul se situează în prezent într-o zonă de"relativă stabilitate, de relativă sustenabilitate şi corespundefundamentelor". În acest an cursul s-a mişcat între 4,1 şi 4,3 leipentru un euro. În toamna lui 2008, la izbucnirea crizei, euro eracotat la 3,6 -3,8 lei. Isărescu a precizat că BNR s-a opusdiscuţiilor privind deprecierea leului întrucât acestea fac partedin iluziile "vândute" publicului legate de soluţii rapide,ieftine, uşoare.
"De exemplu, se spune: faceţi deficite mai mari şi vom ieşi dincriză! Soluţia uşoară. S-a terminat pentru România o asemeneasoluţie uşoară."
El a reiterat că o creştere a deficitului bugetar nu va pune ladispoziţie fonduri suplimentare întrucât va duce la descurajareaintrărilor de capital şi la ruperea relaţiilor cu creditoriiinternaţionali, iar astfel vor exista cheltuieli mai mari pentrudobânzi şi, eventual, pentru acoperirea unui curs depreciat.
"Şi atunci suntem împotriva vânzării unor asemenea iluzii.Ieşirea şi relansarea economiei va depinde foarte mult de creştereaproductivităţii, de încurajarea muncii, a spiritului antreprenorialşi a inovaţiei, adică de lucruri mult mai grele şi nu de soluţii deacest tip. (...) Mai suntem pândiţi şi de alte soluţii din acesteauşoare şi cred că este de datoria acestei instituţii (BNR - n.red.)să intervină în dezbaterea publică pentru că ele par să fiemiraculoase şi trebuie să spunem societăţii româneşti că nu maisuntem în faţa unor soluţii rapide, miraculoase şi legate numai deo singură decizie."
Economia va creşte la anul
Şansele ca economia să crească anul viitor sunt mici dacă nu vorfi alocaţi mai mulţi bani de la buget pentru investiţii efective,nu statistice, în condiţiile în care sectorul privat îşi revinedestul de greu.
"Eu cred că preşedintele s-a referit la faptul că dacă înbugetul public nu se vor aloca mai mulţi bani sectorului deinvestiţii, cu alte cuvinte dacă investiţia publică efectivă, nucea consemnată în statistici, nu va fi mai mare, şansele noastre dea avea creştere economică sunt mici pentru că sectorulneguvernamental, privat, îşi revine destul de greu", a afirmatIsărescu, după ce a fost întrebat despre o declaraţie apreşedintelui Traian Băsescu potrivit căreia "România este în acestmoment la o margine, ori creşte, ori scade, în funcţie de adoptarealegii pensiilor, cea a salarizării şi a bugetului de stat".
Guvernatorul, care conduce BNR de 20 de ani, iar între 1999 şi2000 a fost prim-ministru, a spus că statul ar trebui săinvestească în sectoare care "au capacitatea să mişte rotiţeleeconomiei".
"Cred că într-adevăr infrastructura rutieră şi în general cea detransporturi, fiind mult rămasă în urmă, are nevoie de mai multealocări guvernamentale. Mai trebuie să facem ceva: avem investiţiipotenţiale masive în aceste fonduri europene, multe dintre ele nuau plecat la drum datorită faptului că au nevoie de o anumităcofinanţare, deci iarăşi de alocări de bani în cadrul bugetului.Cred că şi acolo putem să gândim investiţii mai mari."
Din toamna lui 2008, economia a scăzut continuu. În 2009 cădereaeconomică a fost de 7%, iar în acest an mai adaugă 1,5%. Pentru2011 prognozele actuale indică o creştere eonomică de 1,5%, darestimările sunt puse la îndoială de analişti, care cred că economiaar putea să mai scadă cu 1%. Isărescu crede că anul viitor vom aveacreştere economică, chiar dacă ea va fi prea mică pentru a aduce şio creştere a nivelului de trai.
El crede că dacă Executivul alocă mai mulţi bani pentruinvestiţii de la începutul anului viitor, atunci starea economieise va îmbunătăţi substanţial. "Trebuie să continue reformelestructurale pentru a elibera fonduri destinate consumului înbugetul de stat. (...) Vedeţi cât de greu se întâmplă acest lucru.Fie că încercăm să eliberăm prin reducere de personal, care înesenţă nu ar trebui să fie reduceri de personal, ci raţionalizări,eficientizări, procesul nu este simplu, este dificil, aparrezistenţe, apar puncte de vedere diferite. Dacă vorbim de reduceride venituri şi aici discuţiile sunt aproape fără sfârşit. Decireformele structurale, o denumire într-adevăr generică, trebuie săcontinue, chiar să fie accelerate."
Salariile bugetarilor vor creşte, dar nu cu25%
Salariile angajaţilor din sectorul bugetar vor creşte anulviitor, dar nu vor reveni la nivelul de dinaintea reducerii cu 25%aplicată de la 1 iulie 2010, a declarat Isărescu, care crede căGuvernul şi-a făcut treaba din punctul de vedere al nevoii deajustare a economiei.
"Reducerea de 25% (a salariilor bugetarilor - n.red.) s-aaplicat la jumătate de an, ceea ce înseamnă, chiar cu vorbeledomnului Vlădescu (fost ministru al finanţelor - n.red.), că dacăs-ar fi aplicat de la începutul anului ar fi fost doar de circa12%. (...) Cu alte cuvinte, pentru că o anumită reducere va trebuisă rămână şi la anul, indiferent de cât va fi inflaţia, asta iarăşipe un calcul aritmetic simplu, scăderea de la anul, comparativ cu2009, adică începutul acestui an, va fi mult mai mică decât ceacare s-a aplicat începând cu 1 iulie 2010".
Întrebat dacă Guvernul şi-a făcut treaba de la începutul crizei,guvernatorul BNR cred că da în ceea ce priveşte nevoia de ajustarea economiei. "Acum ar trebui să explicăm ce înseamnă ajustare. Şifac două precizări: ajustarea era inevitabilă în România, din timpce nu mai aveam acele intrări de capital, apoi ajustareamacroeconomică se poate întâmpla oriunde."
El a reiterat că ajustarea a început odată cu declanşarea crizeiîn sectorul neguvernamental, fiind observată prin reducereadeficitului de cont curent de la circa 12% la peste 4%.
"Pe această bază a început şi ajustarea în sectorulguvernamental, mult mai timid, nu s-a făcut la timp, nu s-aînţeles. Ca să se facă la timp trebuie în acelaşi timp să avem şi oînţelegere din partea societăţii, să fie acceptată. Cum să se facăla timp? (...) Nu cred că cineva acceptă uşor să i se reducăsalariul. Cum să spui că este acceptat? Este greu să convingisocietatea să facă o asemenea ajustare. Şi de fiecare dată se cautăvinovaţi, de fiecare dată se caută scăpări".
Întrebat de ce nu au curaj politicienii să ia măsurile necesarela momentul potrivit, Isărescu a arătat că astfel de acţiuni sunt"costisitoare" din punct de vedere politic.
"A lua asemenea măsuri costă voturi, costă deteriorareaîncrederii populaţiei. Cum vă spuneam nicăieri în lume nu suntbine-venite asemenea ajustări, dar uneori sunt inevitabile."
El nu crede că oamenii trebuie să aibă înţelegere faţă demăsurile adoptate de guvernanţi, dar a reiterat că politicieniitrebuie să înveţe să fie mai atenţi atunci când adoptă majorări aleveniturilor populaţiei.
"Mai degrabă lecţia pe care trebuie să o învăţăm este să fimfoarte atenţi când dăm drumul la majorări pentru că orice majorarede venituri, de pensii, este aclamată de către public, dar înmomentul în care nu se mai dă deja costurile sunt mari, iar înmomentul în care se încearcă să se ia, politic, chestiunea devineextrem de dureroasă."
"Nu este uşor să faci afaceri în sens pozitiv înRomânia"
Guvernatorul a mai spus că a înţeles din activitatea firmei salecă nu este uşor să faci afaceri "în sens pozitiv" în România, adicăsă se creeze locuri de muncă, să se plătească salarii şi impozite,în contextul birocraţiei ridicate şi al numărului mare de impozite.De câţiva ani, Isărescu are o podgorie şi face vin. Anual producepeste 60.000 de sticle. De la el, vinul pleacă spre consum cu unpreţ de 15 lei/sticlă. Restaurantele unde se găseşte vinul luiIsărescu vând sticla cu peste 60 de lei.
"Nu pot să spun că merge uşor. Vinăria aceasta, podgoria astamicuţă m-a apropiat foarte mult de lumea de afaceri şi am înţelesdinăuntru. Nu eu conduc firma pentru că nu am voie prin lege, darmă implic, că sunt acţionarul principal. Uitându-mă la cifre şivăzând cum merg lucrurile, am înţeles că nu este uşor să faciafaceri în România, afaceri în sens pozitiv. Birocraţia este mare,există raportări absolut nenecesare şi nu se fac prin computer,trebuie să te duci de exemplu de la Drăgăşani la Vâlcea cu maşinaca să depui o hârtie."
El a menţionat că a întrebat de mai multe ori dacă o asemenearaportare foloseşte doar ca să justifice activitatea unor persoane,în condiţiile în care sistemul ar trebui să fie computerizat. "Nouăni s-a cerut la o firmă mică să luăm un computer de 60 de milioanede lei. Nu era un capăt de ţară, dar pentru o firmă mică era osumă. Şi am întrebat de ce am fost obligaţi să luăm computerul dacănu putem să îl folosim nici măcar la transmiterea de datestatistice, nu vorbesc de plata prin computer, pe internet. Oinformaţie statistică, nici pe asta nu pot să o transmit? Trebuiesă trimit un om o dată pe lună, să facă 120 de kilometri până laVâlcea, să stea la coadă? Am pus întrebările şi în public, şi înfaţa guvernanţilor." El a spus că nu înţelege de ce sistemul nu afost modernizat până acum.
Întrebat ce i-a spus fostul ministru al finanţelor SebastianVlădescu despre faptul că sistemul nu a fost modernizat până înprezent, Isărescu a răspuns că i s-a transmis "că este o anomaliecare se va corecta". "Numai că durează de doi ani de când amridicat-o eu prima dată, că mi s-a părut aşa...e hazlie îndefinitiv, intră ceva în teatrul absurdului, te trimite la ideea căde aceea s-a născut aici Eugen Ionescu. Nu îţi vine să crezi că seîntâmplă. Dar sunt mult mai multe alte lucruri care îngreuneazămediul de afaceri."
Printre factorii defavorabili mediului de afaceri din România,Isărescu a dat ca exemplu numărul mare de raportări şi de impozite,dar şi confuzia dintre afaceri şi afacerism.
"A face afaceri înseamnă a crea locuri de muncă, a plătisalarii, a plăti impozite, într-un mediu concurenţial. Asta esteeconomia de piaţă. Trebuie să o acceptăm, odată pentru totdeauna.Tulburarea aceasta continuă, confuzionarea mediului de afaceri cutunari, cu afaceri neserioase. Nu spun că nu se întâmplă înRomânia, nu le stăpânesc, nu se întâmplă în domeniul meu, dar credcă este nesănătoasă. Mediul de afaceri trebuie să fie încurajat,spiritul antreprenorial trebuie să fie încurajat, la fel ca munca,la fel ca inovaţia, aceasta este baza creşterii economicesănătoase, nu altceva."
Neinteresat de o nouă candidatură laPreşedinţie
Isărescu nu este interesat de o nouă candidatură la Preşedinţiepentru a îmbunătăţi condiţiile din mediul de afaceri, arătând căoricum rezolvarea acestor probleme nu ţine de şeful statului, şispune că va rămâne la vinăria sa, unde va produce un vin bun.
El a candidat la Preşedinţie în toamna lui 2000, atunci când erapremier, şi a ieşit pe locul 4. Deşi intră în topul persoanelor încare românii ar avea cea mai mare încredere ca prim-ministru,Isărescu a declinat toate ofertele care au apărut în ultimii 10ani.
Întrebat de ce nu candidează la Preşedinţie pentru a schimbalucrurile din economie, Isărescu a arătat că rezolvarea problemelornu depinde de o asemenea funcţie.
"Nu văd de ce ar depinde chestia asta de funcţia de preşedinte.Eu cred că depinde mai mult de vinăria mea, de faptul că măciondănesc cu cei de pe plan local şi uite mai apar şi vă mai zicdumneavoastră."
La întrebarea dacă s-a mai gândit la o nouă candidatură laPreşedinţie, Isărescu a afirmat: "O să rămân la vinărie şi văpromit că o să produc vin bun!"
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
