Ponderea mare a cheltuielilor cu salariile si pensiile nu apermis realizarea unor investitii publice semnificative, fiindnecesara reducerea "facturii sociale", pentru ca statul sa poataajuta economia.
BERD a subliniat recent intr-o analiza ca stimulentele pentrueconomie au fost mai degraba "imaginare decat reale", sustinand caau fost demarate putine proiecte, iar efectul asupra cresteriieconomice a fost "neglijabil".
Parteneriatele public-private si atragerea de fonduri europenesunt doua solutii pentru realizarea de investitii, inclusiv ininfrastructura, pentru relansarea economiei, insa si la nivelulbugetului ar trebui "facut loc" pentru investitii, in opiniaanalistilor.
DacaGuvernul ar fi realizat anul trecut programul de investitii anuntatinitial, de 10 mld. euro, s-ar fi atenuat prabusirea sectoruluiconstructiilor, cu aproape 14%. Dar si deficitul bugetar ar fi fostcu 4 mld. de euro mai mare, adica 12,5 mld. euro, si ar fireprezentat 10,6% din PIB. La sfarsitul anului trecut deficitulbugetar a ajuns la 7,4% din PIB. Cheltuielile publice realizate nuau reusit insa sa dea impulsul asteptat. Economia a cazut cu 7,1%anul trecut, fata de o crestere cu 7% in 2008, in conditiile incare statul a reusit sa majoreze doar cheltuielile cu salariile, intimp ce investitiile publice - care au efect de antrenare ineconomie - s-au diminuat.
Lucian Anghel, economistul-sef al BCR, aminteste ca in 2010trebuie sa fie redus deficitul bugetar, la 5,9% din PIB, sustinandca este necesar sa continue si proiectele de infrastructura. "Arputea fi folosite si sume extrabugetare pentru infrastructura. Nuavem spatiu bugetar pentru investitii in infrastructura majoredecat cu absorbtia fondurilor UE si cu parteneriate public-private.Absorbtia fondurilor UE este o prioritate strategica."
In 2010, bugetul de investitii al Ministerului Transporturilorse ridica la circa 1,2 mld. euro, din care doar pentru autostraziinvestitiile se ridica la 380 mil. euro.
Ionut Dumitru, economistul-sef al Raiffeisen Bank, sustine canevoia de investitii este foarte mare in Romania si nu numai pentruinfrastructura, ci si in domeniul energiei sau agricultura."Acestea nu pot fi sustinute doar la nivelul bugetului. O solutiesunt parteneriatele public-private, dar si la nivelul bugetuluitrebuie facut loc pentru investitii." El sustine ca "problema defond este «factura sociala» care este prea mare si totalnesustenabila. Degeaba discutam de stimuli, in conditiile in carenu exista spatiu de manevra. Avem o povara foarte mare. Lastructura de buget pe care o avem exista spatiu limitat de a faceinvestitii. Deficitul bugetar este foarte mare si este generat deangajarea unor cheltuieli sociale foarte mari cu salariile sipensiile".
Dumitru a explicat ca daca am fi avut politica prudenta in aniide crestere economica si deficit bugetar redus la momentuldeclansarii crizei, puteam sa aplicam acum masuri de stimularefiscala.
Cheltuielile sociale sunt destul de importante, ajungand lacirca 70% din venituri. Astfel, din 100 de lei incasati, 70 de leisunt cheltuiti pe salarii si pensii, a explicat Anghel. Mariletari, cum ar fi Germania, au iesit din recesiune cu ajutorguvernamental, realizand investitii in infrastructura, pentru cabugetul le-a permis. Chiar si ministrul finantelor, SebastianVladescu, a recunoscut ca sumele cheltuite de la buget sunt multpeste eficienta angajatilor si nivelul pe care statul si-l poatepermite pentru a asigura sustenabilitate, impiedicand investitiilein infrastructura.
La nivelul UE, Romania se afla pe locul al saptelea in ceea cepriveste cheltuielile cu salariile. Potrivit datelor Eurostataferente anului 2008, nivelul remuneratiilor din Romania reprezinta31,1% din veniturile bugetare si 10,2% din PIB.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
