Eveniment

Lăsaţi managerii din privat să conducă firmele de stat ca pe multinaţionale şi veţi avea rezultate

Ovidiu Wencz, fostul şef al Campofrio: Când sunt interese de milioane de euro, cei care „au ciugulit“ de la stat ani de zile nu vor sta cu mâinile în sân dacă vor vedea că nu vor avea aceleaşi beneficii ca până acum. Reţeta nu este să-i dai un salariu mare unui manager din privat, ci trebuie să-i dai şi obiective realizabile şi timp ca să cureţe echipele de angajaţi de SRL-uri de tipul «Naşii şi finii» sau «Unchii şi nepoţii».

Lăsaţi managerii din privat să conducă firmele de stat ca pe multinaţionale şi veţi avea rezultate

Autor: Adelina Mihai

04.08.2011, 00:07 2562

"Aş accepta să conduc o com­panie de stat strict pentru bani, peun con­tract de management încheiat cu ajutorul unei firme mari deavocatură, cu obiective clare şi pentru o perioadă bine stabilită.Fără îndoială că este o provocare să lucrezi într-o companie destat, însă trebuie să iei în considerare că vei lucra într-un mediuacid, dificil, în contextul în care presiunea de a nu reziliaanumite contracte care sunt în defavoarea companiei sau presiuneade a atribui contracte «cu dedicaţie» nu poate dispărea dintr-odată", este de părere Ovidiu Wencz, cel care a ocupat timp de nouăani funcţia de director general al producătorului de mezeluriCampofrio (până la fuziunea cu rivalii de la Caroli).

Wencz nu ar accepta să lucreze la o companie de stat pe unsalariu mai mic de 150.000 de euro/an (12.500 euro/lună), încondiţiile în care el crede că un manager nu este plătit pentrumunca depusă (cum se întâmplă în cazul angajaţilor), ci pentruresponsabilitatea pe care o are şi pentru deciziile care duc laîndeplinirea obiecti­velor.

"La companiile de stat este nevoie de «turnaround manage­ment»,de executivi care pot face o companie să funcţioneze. A rezistapresiunilor şi a încerca să fii etic înseamnă să ai resurse şiputere", a mai spus Wencz.

Dacă se păstrează influenţele politice, nu se va schimbanimic

Înlocuirea managerilor compa­niilor de stat cu executivi care auacumulat expe­rienţă în sectorul privat, idee adusă din nou înatenţie de către Guvern şi de repre­zen­tanţii FMI, nu ar aduceschimbări în perfor­manţa acestor companii cel puţin în următ­o­riidoi ani, însă riscul merită asumat, chiar dacă procesul arpresupune costuri mai mari.

"Problema majoră nu o constituie diferenţa de salariu dintre uneventual CEO adus din mediul privat şi angajaţi sau echipă, ci maidegrabă dacă i se dau unui nou CEO (de la privat sau de oriunde) şiinstrumentele şi libertatea necesare pentru a face schim­bări.Desigur că motivarea angajaţilor este un aspect foarte important,însă, din punctul meu de vedere, nu este, în cazul de faţă,aspectul determinant", este de părere Magda Manea, consultant încadrul grupului cu activităţi în resurse umane AIMS Human CapitalRomânia.

Există câteva condiţii prin care managerii buni din privat voraccepta să vină la conducerea companiilor de stat: să fie lăsaţi săia decizii fără să aibă constrângeri politice, să fie motivaţi deun salariu la nivel de multinaţională, să aibă obiective deperformanţă bine stabilite şi să primească şi bonus dacă leîndeplineşte.

"Nu cred că e o problemă de compe­tenţă sau de capacitate demuncă a unui manager, ci este o problemă de sistem. Atâta timp câttoate pârghiile pe care le are un manager pentru a face schimbărisunt influenţate politic, nu se va schimba nimic într-o companie destat. În general, în companiile de stat numai o mână de oameni factreabă cum trebuie, iar restul fie sunt prost plătiţi şi nu suntmotivaţi, fie sunt incompetenţi. Cerinţa FMI poate fi rezolvatăformal, însă dacă se doreşte într-adevăr o eficientizare, atuncitrebuie eliminate influenţele politice", spune Sorin Roibu,managing partner în cadrul firmei de consultanţă în resurse umaneArthur Hunt, care a lucrat timp de zece ani în cadrul MinisteruluiApărării.

În opinia lui Wencz, salariul este doar unul dintre vectoriimotivaţionali pentru o poziţie de conducere la stat, pe lângăechipele performante de angajaţi şi stabilirea unor obiective deperformanţă realizabile.

"Când sunt interese de milioane de euro, cei care «au ciugulit»de la stat ani de zile nu vor sta cu mâinile în sân dacă vor vedeacă nu vor avea aceleaşi beneficii ca până acum. Reţeta nu este să-idai un salariu mare unui manager din privat, ci trebuie să-i dai şiobiective realizabile şi timp ca să cureţe echipele de angajaţi deSRL-uri de tipul «Naşii şi finii» sau «Unchii şi nepoţii»", a maispus Wencz.

Cum s-au făcut schimbările privat- stat pânăacum

Există însă câteva exemple de manageri care s-au format înprivat şi care au fost puşi la conducerea unor companii sau băncide stat: Radu Gheţea (CEC Bank), Ionuţ Costea (Eximbank), AdrianBăicuşi (care a lăsat conducerea Siemens pentru Trans­electrica)care pot să ofere o imagine asupra a ceea ce ar putea să fie şi încazul în care cele 15 mari companii de stat, printre care Tarom,Poşta Română sau Metrorex, ar avea management privat.

Ionuţ Costea, preşedintele Eximbank, funcţionarul de la statcare are cel mai mare salariu cunoscut, de 27.000 de euro net pelună, rivalizează la veniturile încasate cu un bancher privat detop. Eximbank se află pe locul 20 în clasamentul celor 42 de băncidin România, cu active în valoare de 823 mil. euro şi profit de17,7 mil. euro în 2010 faţă de 34,6 mil. euro în 2009, potrivitanuarului ZF "Cei mai mari jucători din economie". El a fost numitla Eximbank în timpul guvernării din 2009 PDL-PSD. Este cumnatulliderului PSD Mircea Geoană, actualul preşe­dinte al Senatului şinumărul doi în stat. Schimbarea lui ar costa statul 800.000 deeuro, acesta fiind pachetul de exit pe care şi l-a negociat lapreluarea funcţiei, potrivit unor surse de pe piaţă.

Radu Gheţea, şeful CEC Bank, are o experienţă de peste 30 însectorul bancar şi conduce banca de stat din 2007.

Adrian Băicuşi, fostul director general al Siemens România, carea fost la conducerea Transelectrica pentru un mandat mai scurt dedoi ani, spune că îi este greu să creadă că se va schimbaperformanţa companiilor de stat dacă pe listele scurte ajung numede manageri din privat dictate politic.

"În multe companii de stat există constrângeri, managerii nu potsă reducă forţa de muncă în exces din cauza sindica­telor sau sărenegocieze din contractele existente. Transelectrica a fost ocompanie mai aparte, e o companie strategică, cu oameni foartebuni", a spus Băicuşi, care în prezent este directorul general alfirmei de securitate G4S. Băicuşi a condus Transelectrica în ani decriză, iar când a părăsit funcţia, Transelec­trica a avut pierderide 14 mil. euro (în primul semestru al anului trecut) din cauzanivelului ridicat al împrumuturilor în valută. În aceeaşi perioadădin 2009 compania avusese un profit de peste 2 mil. euro. "Ce nu amreuşit să fac la Transelectrica a fost să implementez un sistem desalarizare în funcţie de bonusuri din cauza sindi­catelor. Însăsunt convins că se pot vedea rezultate spectaculoase ale unuimanager din privat la conducerea unei companii de stat chiarîntr-un an de zile. Eu am prins un an de criză la Transelectrica,însă chiar şi în aceste condiţii am redus cheltuielile cu 20%,lucru pe care l-am reuşit cu mult «scandal»", a mai spusBăicuşi.

În privat, managementul deficitar este depistat mairepede

Pentru ca procesul de recrutare a managerilor pentru companiilede stat să fie transparent, Banca Mondială a recomandat în urmă cucâteva luni să se folosească firme de head-hunting. Firma care arcâştiga o astfel de licitaţie ar putea încasa 750.000 de europentru recrutarea a 15 manageri pentru cele mai mari companii destat.

Sorin Popa, managing partner al firmei de executive searchAccord Group Ro­mânia, spune că înlocuirile managerilor de la statcu manageri din privat presupun costuri foarte mari, pentru cătrebuie schimbată cel puţin şi prima linie de management, pentru carezultatele să se vadă. "Nu cred că cineva care vine din privat arputea face minuni. Şi în privat există manageri buni şi manageriproşti, dar spre deosebire de ce se întâmplă la stat, aceştia suntprinşi mai repede, pentru că sunt în joc banii acţionarilor. Suntmulţi manageri aflaţi «pe bară» din privat care ar accepta să vinăla conducerea unei companii de stat, trebuie să aibă obiectiveclare şi să primească bonificaţii după ce îşi fac treaba. Iarsinguri nu pot să schimbe nimic, trebuie schimbată cel puţin primalinie de management", a spus Popa, care are o experienţă de peste10 ani în head-hunting.

Oricât de bun ar fi managerul, mai devreme de doi ani nuperformează

Deşi discuţiile despre introducerea managementului privatdurează de câteva luni, specialiştii avertizează că un proces derecrutare la nivel de management durează cel puţin şase luni, lacare se adaugă încă şase luni în care managerul nu poate faceperformanţă, pentru că abia se acomodează cu procesele dincompanie.

"Un manager are nevoie de cel puţin doi ani pentru a arăta căface performanţă sau nu. Unii reuşesc, alţii nu, indiferent dacăprovin de la stat sau de la privat. Nu mă aştept ca rezultatelecompaniilor de stat să înregistreze schimbări majore în următoriidoi - cinci ani ca urmare a schimbărilor la nivel de management sausă aibă o performanţă de talia unor multinaţionale. Însă dacă vreisă schimbi ceva în bine, şi teoria paşilor mărunţi este bună",spune Alina Popescu, reward manager în cadrul companiei deconsultanţă în management Hay Group România. Ea a mai spus că estepuţin sceptică în ceea ce priveşte înlocuirea managerilor, pentrucă şi în mediul privat se găsesc cu greu manageri buni.

"Cu toate acestea, cred că e mai bine să rişti o schimbare, săaduci un manager din privat la companiile de stat decât să nuschimbi nimic, însă în momentul în care aduci un manager din privattrebuie să-i acorzi un salariu competitiv la nivelul pieţei", a maispus Alina Popescu de la Hay Group.

Fostul şef al Campofrio este de părere că înainte de a se începeprocesul de înlocuire la nivel de management trebuie contractateserviciile unei companii care să facă o analiză de diagnostic acompaniei, pentru a se vedea în ce stadiu este în momentulpreluării, după care se vor stabili obiectivele de către o firmă deconsultanţă, obiective care să fie agreate şi de către viitorulmanager.

"Unui contract de management pentru o perioadă de sub trei aninu-i văd rostul: un an îi ia ca să schimbe angajaţii, în anul doiîncepe să lucreze la obiectivele propuse, iar din anul trei se vorvedea primele rezultate", a mai spus Wencz.

Specialiştii recomandă Guvernului să înceapă câtevaproiecte-pilot, cu companii de stat mai mici, la care să aducămanageri din privat şi să vadă dacă vor avea rezultatele dorite. "Oaltă soluţie ar fi ca echipa de mana­gement să fie formată dinoameni buni de la stat şi oameni aduşi din privat, care să fieajutaţi să înţeleagă procesele. Aducerea unor expaţi nu ar fi oidee bună, pentru că le ia mai mult timp pentru acomodare şi, dacănu vor reuşi să atingă obiectivele, îşi vor lua banii şi vorpleca", a mai spus Sorin Popa de la Accord Group.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO