Creşterea economică la nivel mondial va accelera, urmând să fie susţinută pentru prima dată în ultimii cinci ani de economiile dezvoltate, precum SUA şi zona euro, şi va fi însoţită de normalizarea politicilor monetare, iar reformele structurale, inclusiv în România, nu trebuie să mai fie amânate, susţine economistul polonez Leszek Balcerowicz, fost guvernator al băncii centrale şi fost ministru al finanţelor în Polonia.
„Vom vedea o accelerare a creşterii economice pentru prima dată în ultimii cinci ani şi se aşteaptă ca cea mai mare contribuţie să vină de la ţările dezvoltate, nu de la marile economii emergente. Accelerarea economiei se datorează şi redresării unor economii cu probleme precum Spania, Portugalia, chiar Grecia. Această accelerare va fi însoţită de normalizarea politicii monetare.“
Balcerowicz, considerat arhitectul reformelor şi al redresării economiei Poloniei de după căderea comunismului, a fost prezent ieri la „Conferinţa de Risc de Ţară Coface 2014“ organizată de firma Coface şi agenţia de presă Mediafax.
Polonia, cea mai mare economie emergentă din UE şi singurul stat comunitar care nu a intrat în recesiune de la declanşarea crizei, s-a conturat în ultimii ani în discursurile oficialilor români ca un model demn de urmat, inclusiv în ceea ce priveşte adoptarea euro.
Ţările care au început primele reformele structurale şi consolidarea fiscală, cum ar fi ţările baltice, Irlanda sau Bulgaria, au reuşit să revină pe creştere înaintea celorlalte ţări. Pe de altă parte, Grecia a amânat reformele structurale şi a majorat taxele în perioada de criză, ceea ce reprezintă o eroare, un exemplu negativ, a arătat Balcerowicz.
El nu este un adept al măsurilor de relaxare cantitativă iniţiate de Fed şi Banca Centrală Europeană - un experiment care nu s-a mai încercat în trecut - pentru a calma pieţele şi pentru a câştiga timp şi spaţiu de manevră în lupta cu tensiunile financiare, economice şi sociale din zona euro şi SUA. „A tipări bani nu înlocuieşte reformele structurale. Este un mit greşit şi periculos. Politica monetară de relaxare cantitativă încetineşte restructurarea. Dacă banca centrală tipăreşte bani reacţia politicienilor este să întârzie reformele. Politicienii împing BCE să tipărească şi mai mulţi bani deoarece le este mai uşor să amâne reformele structurale prin substitute monetare decât să mobilizeze populaţia pentru liberalizarea pieţei muncii, privatizări şi reforma educaţiei.“
Politicile monetare laxe aduc câştiguri pe termen scurt şi permit guvernelor să amâne reformele structurale, iar injecţiile masive de lichiditate sunt motivate de pericolul deflaţiei, în opinia lui Balcerowicz. „Nu cred că deflaţia este o tragedie. Este o poveste fabricată.“
Leszek Balcerowicz apreciază că există state mari care nu au rezolvat problemele structurale, cum ar fi Italia şi Franţa, ţări care au acumulat multe distorsiuni în timp. „Au apărut reglementări stufoase care cresc costul finanţărilor. Statul nu a suferit foarte mult. Liberalizarea este scăzută. N-au rezolvat problemele structurale şi înregistrează o creştere economică lentă. Trebuie lideri puternici care nu sunt mereu prezenţi.“
Balcerowicz a adus în discuţie şi problema datoriei publice, care a fost suspendată, nu rezolvată, în majoritatea economiilor mari şi a arătat că statele care au introdus şi menţin pilonul II de pensii (fonduri de pensii private obligatorii), inclusiv România, trebuie felicitate.
FMI anticipează un avans de 1,2% pentru zona euro în acest an, iar între dificultăţile identificate de FMI se află redresarea lentă, inflaţia aflată sub ţinta BCE şi fragmentarea financiară. Pentru SUA, FMI a menţinut previziunile de creştere economică la 2,8% în acest an şi 3% în 2015. La nivel global, economia va înregistra o accelerare de la 3% anul trecut la 3,6% în 2014 şi la 3,9% anul următor. În cazul României, instituţia de la Washington vede posibil un avans al economiei de 2,2% în acest an. Coface a îmbunătăţit estimarea privind creşterea economică a României pentru 2013 la 2,3% de la 2,1%.
Balcerowicz: Fără măsuri dure, doctrina Rusiei va fi recunoscută de facto şi se reia cursa înarmării
Occidentul trebuie să adopte măsuri dure împotriva Rusiei, nemilitare, nu doar declaraţii dure, pentru a nu valida de facto politica intervenţionistă a lui Putin, care va duce la reluarea cursei înarmării la nivel mondial şi la pierderea valorii garanţiilor de securitate, spune Leszek Balcerowicz.
„Valoarea garanţiilor devine zero, ceea ce va însemna o cursă a înarmării. Sunt ţări care nu s-au înarmat pentru că s-au bazat pe garanţii. Taiwan faţă de China, sau chiar Japonia faţă de China, Coreea de sud faţă de Coreea de Nord. S-au bazat pe garanţiile SUA (...) Concluziile Rusiei lui Putin sunt că ei au câştigat. Occidentul are potenţialul să facă mai mult. Nu vorbesc de acţiuni militare ci măsuri concrete economice şi personale. Economia Rusiei este slabă din punct de vedere structural. Rusia depinde peste 70% de exporturi de materii prime“, a spus Leszek Balcerowicz.
El a arătat că declaraţiile dure nu pot fi un substitut pentru acţiuni dure. În opinia reformatorului polonez, doctrina rusă spune că Rusia lui Putin are dreptul de a interveni ori de câte ori crede că sunt ameninţate interesele Rusiei.“Dacă reacţia Occidentului nu va fi puternică, doctrina lui Putin va fi recunoscută de facto“, a arătat Balcerowicz, care a comparat alipirea peninsulei Crimeea cu invazia Kuweitului de către Saddam Hussein. Ovidiu Tempea
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 10.04.2014
