Discutiile cu misiunea Fondului Monetar International (FMI), care a venit miercuri la Bucuresti, l-au facut ieri pe ministrul finantelor Gheorghe Pogea sa admita ca scenariul unei scaderi a economiei cu 1% in acest an trebuie luat in calcul.
Este pentru prima data cand un oficial guvernamental invoca perspectiva recesiunii, dupa ce in ultimele luni atat Finantele, cat si BNR au insistat pe sansele unei cresteri minime a produsului intern brut.
Gheorghe Pogea, ministrul finantelor, a declarat ca vede o crestere economica in acest an situata intre -1% si 1,5%, comparativ cu nivelul de 2,5%, luat in calcul la constructia bugetului. Expertii Fondului atentionasera autoritatile inca de la precedenta vizita din februarie ca ipoteza de crestere economica de 2,5% era prea optimista in contextul crizei internationale, adica veniturile bugetare erau supraestimate si implicit tinta de deficit bugetar de numai 2% din PIB - nerealista.
Previziunea unei scaderi a economiei cu 1% practic da peste cap bugetul aprobat recent de Parlament, fundamentat pe o crestere economica de 2,5%, si, implicit, deficitul bugetar, prognozat la 2% din PIB. Inseamna in primul rand perspectiva unor venituri mai mici, care ar putea fi contracarata prin noi cresteri de impozite, pe langa majorarile deja anuntate ale contributiilor sociale si ale accizelor, dar si ajustari de cheltuieli. Astfel, consecintele nefavorabile se pot propaga si la nivelul companiilor care se bazau pe contracte cu institutii de stat. "Pe mine daca ma intrebati, la ora actuala, (cresterea economica - n.r.) este posibil sa fie intre -1% si 1,5%", a spus Pogea, citat de Mediafax, explicand ca toate institutiile internationale si-au schimbat prognozele de trei ori in ultimele luni, din cauza evolutiei crizei, care impune ajustari permanente.
O delegatie a FMI a venit la Bucuresti pentru o vizita de doua saptamani, pentru a discuta un acord care va fi parte a unui program de finantare multilaterala estimat la 19 mld. euro, sustinut de UE si Banca Mondiala, precum si alte institutii financiare internationale.
"Nimeni nu stie exact cum va evolua economia romaneasca. Cat de mult se va reduce consumul. Cat va incetini creditarea. Este greu de estimat. Dar, ar trebui ca orice buget, orice plan de investitii sa se faca pe un scenariu conservator, nu optimist. Or, bugetul Romaniei a fost elaborat pe un scenariu optimist, neancorat in realitate", comenteaza Radu Craciun, directorul de investitii al Eureko Pensii.
Discutiile cu Fondul Monetar International il fac pe Pogea sa intrevada recesiunea
El remarca in ultima perioada o continua schimbare de discurs: de la "nu avem nevoie de FMI", la "avem nevoie de un acord cu FMI", de la crestere economica de 3% la crestere economica negativa.
Dragos Cabat, managing partner la Financial View Consulting, spune insa ca schimbarea de opinie este ciudata. "Odata ce ai facut un buget te bazezi pe niste date. Daca vezi acum alta crestere economica, ai si alt deficit bugetar si alte venituri. Este cu totul altceva. Pana la urma cresterea economica nu este o problema de negociere cu FMI, ci trebuia sa se bazeze pe o analiza".
Cabat a explicat ca estimarile macroeconomice pe care a fost fundamentat bugetul au fost mult prea optimiste, chiar "lipsite de realism". "Cand faci bugetul unei tari este normal sa te gandesti ca toate companiile isi fac bugetele de la cifrele pe care le da statul. Probabil cei de la FMI au venit cu cele mai noi previziuni. Probabil au fost mai convingatori, au avut mai multe argumente decat a avut Guvernul. Ar fi trebuit ca Guvernul sa aiba mai multe date despre Romania decat FMI", a mai spus Cabat.
Declaratiile pesimiste ale oficialilor vin dupa ce saptamana trecuta atat presedintele Romaniei, Traian Basescu, cat si guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, au continuat sa sustina ca economia va continua sa ramana in teritoriul pozitiv in acest an.
Daca presedintele Romaniei continua sa spere la o crestere economica de 1,5-2% in acest an, guvernatorul BNR vedea un avans de 1-2%, ajustat usor fata de previziunile anterioare.
"Una este sa ramai optimist din vorbe si alta este sa ramai optimist din fapte. Din vorbe cu totii putem sa fim optimisti. Problema este pe ce ne vom baza. Romania in 2009 nu se va mai baza pe constructii, pe exporturi, pe investitii, pe banii de la capsunari. Situatia este chiar dificila", spune Cabat.
El estimeaza totusi ca s-ar putea inregistra o crestere economica usoara in Romania in acest an, de 0,5-1%. "Depinde foarte mult de cat de puternica va fi recesiunea in Europa. Din pacate ceea ce parea putin posibil acum doua luni, o recesiune in Romania, are acum o probabilitate mai mare". Inca de la vizita din februarie, expertii FMI au aratat ca ipotezele macroeconomice luate in calcul la constructia bugetului sunt prea optimiste, astfel ca deficitul anuntat de 2% din PIB ar echivala de fapt cu unul de 4%.
Misiunea FMI, care a realizat in februarie o vizita de evaluare a situatiei macroeconomice la Bucuresti, estima ca Romania va inregistra in 2009 o crestere economica negativa de pana la -1%. In aceste conditii, expertii Fondului au precizat ca Guvernul ar trebui sa-si ajusteze asteptarile de crestere a veniturilor bugetare construite pe o ipoteza de crestere a PIB cu 2,5%.
Spre deosebire de tarile occidentale, care in anii trecuti au aplicat politici fiscale stranse, Romania a avut o politica fiscala prociclica, iar acum nu-si poate permite stimularea cresterii economice din fonduri publice. Estimarea corecta a indicatorilor macroeconomici este foarte importanta in opinia ministrului de finante, pentru a putea dimensiona cheltuielile, astfel incat sa fie acoperite cu veniturile disponibile.
FMI a recomandat Guvernului intarirea politicii fiscale prin reducerea drastica a cheltuielilor, considerand ca nu mai exista posibilitati de majorare a veniturilor bugetare odata ce cresc accizele si contributiile sociale. Pe partea fiscala chiar si expertii Fondului admit ca ar fi extrem de greu ca deficitul bugetar sa fie redus spre zero si au recomandat ajustarea ipotezei de crestere economica de 2,5% pe baza careia au fost estimate veniturile, astfel incat tinta de deficit de 2% asumata de Guvern sa fie urmarita in conditii realiste.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
