Mugur Isărescu vede o creştere economică de 4% în 2015. Ce spun ceilalţi economişti

Dacă privim cifrele, în­cre­­de­rea este pes­te cea în­re­­gistrată la începutul anului, în ciuda unor obiecţii privind cali­ta­tea creşterii economice. A­na­liş­tii de la ING Bank Ro­mâ­nia văd un avans al PIB pentru 2015 de 4,5%, cu mult peste cel i­ni­ţial de 3,3%, cei ai Băncii Tran­silvania u­nul de 4,1%. Eco­no­miştii BCR mizează pe o creştere economică de 3,2% (cu rezerva că ea poate fi mai mare), iar Raiffeisen Bank anunţă că va revizui prognoza de creştere până spre 4%.

Sunt cifre la care puţini visau în urmă cu şapte-opt luni, când gu­ver­­nul croia buge­tul pe 2015 şi miza pe o creştere eco­nomică de 2,5%, pe care este cons­truit, de alt­fel, bu­ge­tul statului. Creş­terea econo­mică din tri­mes­trul 1 de 4,3%, an/an (şi una de 1,6% în T1 faţă de T4 2014), a produs o sur­priză, iar marţi guver­natorul Mu­gur Isărescu le-a spus inves­titorilor, într-o întâl­nire de specialitate, că Ro­mâ­nia va avea o creştere eco­nomică în 2015 de aproximativ 4%.

„Politica monetară va trebui să reziste şi să nu aibă loc o nouă re­du­­cere a ratei de refe­rin­ţă a do­bânzii, în pre­zent de 1,75%, având în vedere că economia va creşte în acest an cu circa 4%, ritm care nu ar necesita stimulare supli­men­tară prin reducerea dobânzii“, a decla­rat guverna­torul BNR.

Pe ce se bazează

Isărescu este demnitarul cu cea mai înaltă autoritate în stat care a pronunţat până acum cifra ce părea intangibilă nu cu mult timp în urmă (ea exista în­tr-un raport al Băncii Transil­vania, ai cărei analişti au mizat cu mult înainte de apariţia da­telor la T1 pe o creş­tere în 2015 de 4,1%)

„Economia României s-a transformat în bine, rezolvând de­zechilibrele macro­e­co­no­mice din tim­pul crizei. În pre­zent, România înde­pli­neşte toate crite­riile de la Maas­tricht refe­ritoare la adop­ta­rea mo­nedei euro: inflaţie, do­bânzi, deficitul pu­blic şi datoria pu­bli­că şi stabilitatea cur­su­lui valutar”, le-a mai spus Isărescu investito­ri­lor, cu talentul unui priceput vân­zător care îşi laudă marfa.

Are el cu adevărat şi ce „vinde”? Băncile, îndeobşte, sunt atente la situaţia macroeconomică pentru că trebuie să alcătuiască rapoarte periodice către acţionari şi clienţi. „Am actualizat prognoza de creştere a PIB pe 2015 de la 3,3% la 4,5%, după ce creşterea economică din T1 a fost mai solidă decât era de aşteptat”, a­nun­ţă Ciprian Dascălu, economistul-şef al ING Bank România, într-un raport al băncii.

„Vom actualiza prognoza de creştere economică la circa 4% pentru anul 2015. Probabil că trimestrul II va consemna o creştere apropiată de 5%, dar a doua parte a anului va fi afec­tată probabil negativ de producţia agricolă care se prefigurează a fi slabă, sub influenţa secetei prelun­gite din ultima perioadă”, spu­ne Ionuţ Dumitru, eco­no­mistul-şef al Raiffeisen Bank.

BCR rămâne, deo­camdată, în aşteptare

„Estimarea noastră de creştere pentru 2015 este 3,2% în momentul de faţă. E posibil să fie în final uşor mai mare, dar, dincolo de «can­titatea» creş­terii, cred că ar trebui să fim în egală măsură preo­cu­paţi de «cali­ta­tea» creş­­terii”, spune Radu Cră­ciun, eco­no­mistul-şef al BCR.

Creşterea reală vs creşterea potenţială

Potrivit lui Ionuţ Dumitru, principalul contri­butor la creşterea economică va fi consumul, care, potrivit economistului, va avansa cel mai probabil semnificativ peste rata de creştere a PIB. La 4 luni, cifra de afaceri în comerţul cu amănuntul a înregis­trat o rată de creştere an/an de 4%, cea în comerţul cu ridicata una de aproape 1% şi cea în comerţul cu maşini una de 6%. „În conditiile în care creşterea economică potenţială nu va creşte probabil prea repede din cauza investiţiilor foar­te slabe din ulti­mii ani (atât pu­blice cât şi private), probabil că ne vom con­frunta cu reapa­ri­ţia unui exces de cerere (output gap pozitiv) chiar de anul acesta, cu im­plicaţii serioase asu­pra configuraţiei a­dec­­vate a politicilor econo­mice“. Spre exemplu, pentru a rămâne cu deficitul structural la 1% din PIB (MTO) conform angajamentelor asumate de România la nivel european, în condiţiile în care PIB-ul efectiv va continua să crească în anii următori cu circa 4%, iar cel potenţial cu doar 3%, în 2016 va trebui să avem un buget cu deficit mic sau excedent.

 Această situaţie va fi un test major pentru decidenţii de politici economice din România, mai spune economistul-şef al Raiffeisen Bank. Despre această calitate a creşterii economice şi despre pericolul generat de un avans al PIB-ului efectiv peste cel potenţial atrage atenţia şi Radu Crăciun de la BCR: „Aici cred ca sunt câteva semne de întrebare. Observăm că, deocamdată, con­sumul este principalul catalizator al creşterii şi va rămâne aşa datorită scăderii TVA la alimente. Pe de altă parte, zona inves­tiţiilor este animată doar de sectorul privat şi aici, din păcate, mai ales de sectorul imo­bi­liar. Sustenabilitatea unei rate de creştere mari este dată de creşterea PIB-ului potenţial, or asta nu se poa­te realiza decât prin inves­tiţii publice şi investiţii private în tehnologie în scopul creşterii produc­tivităţii”. Potri­vit lui Crăciun, riscul este ca, altminteri, creşterea economică să se duca în deficite şi din acest punct de vedere, un prim semnal îl avem deja, având în vedere că creşterea economică spectaculoasă din trimestrul I a fost acompaniată de o creştere a deficitului comercial.

Economiştii Băncii Transilvania nu şi-au modificat prognoza de creşetere economică de 4,1%, cea mai spectaculoasă la momentul în care a fost publicată.

Ultimul raport al băncii privind evoluţia economiei la cinci luni indică un ritm de creştere a PIB de 4,1% în 2015, 5,1% în 2016, respectiv 4,7% în 2017, după dinamica de 2,8% din 2014.

„Ne aşteptăm ca economia internă să intre în 2015 într-un nou ciclu economic, aspect reflectat de previziunile pentru dinamica anuală a investiţiilor productive: 5% în 2015, 7,5% în 2016 şi 5,6% în 2017“, scrie Adrian Rădulescu, senior economist al Băncii Transilvania, în raportul privind economia în luna mai.

Potrivit acestuia, perspectiva relansării inves­ti­ţiilor este susţinută atât de acu­mularea de moment în sfera cererii interne, cât şi de perspectivele de evoluţie a expor­turilor la un ritm apropiat de potenţial (pe termen mediu).

De asemenea, nivelul minim record al costurilor de finanţare în eco­nomie, relansarea creditării în moneda naţională, perspectivele de politică economică şi relansarea economică euro­peană sunt factori care susţin că investiţiile productive vor avea rolul de motor al procesului de accelerare economică.

Ameliorarea climatului din piaţa forţei de muncă şi inflaţia redusă şi perspectiva persistenţei inflaţiei la un nivel redus vor contribui la consolidarea consumului privat la 3,8% în 2015 şi 5% în 2016, mai arată senior economistul Băncii Transilvania.