Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP) este responsabilă de supervizarea modului în care sunt investite de către cei nouă administratori contribuţiile plătite obligatoriu de angajaţi din venitul salarial pentru pensiile de peste douăzeci de ani. În prezent, 5,7 milioane de români contribuie lunar cu 3,5% din venitul salarial la un fond obligatoriu, iar din 2013 suma este programată să crească la 4%. Contribuţiile nete plătite de angajaţi la fondurile de pensii private obligatorii din martie 2008 până în prezent sunt în valoare de circa 8 miliarde de lei, această sumă fiind investită în titluri de stat, obligaţiuni, acţiuni şi depozite bancare.
Din iunie conducerea Comisiei a fost preluată de Marian Sârbu, fost ministru al Muncii şi susţinut în funcţie de partidul UNPR. El a fost numit de Parlament pentru un mandat de şase ani.
"Noul consiliu al CSSPP va avea în următorii ani patru direcţii de acţiune. Prima este asigurarea unui echilibru între rolul economic şi social al pensiilor private. Avem datoria de a încuraja rolul economic al pensiilor private, dar trebuie să asigurăm şi stabilitatea sistemului prin norme prudenţiale de investiţii", a declarat Marian Sârbu în cadrul primei conferinţe de presă organizate joi 6 decembrie.
Drept dovadă a strategiei noii conduceri stă prima modificare propusă normelor de investiţii, care are în vedere interzicerea investiţiilor în imobiliare, private equity şi în fonduri închise de investiţii pentru fondurile obligatorii de pensii.
În strategia CSSPP urmează creşterea gradului de conştientizare a interdependenţei dintre cei trei piloni de pensii, dar şi a rolului de protecţie socială. Potrivit CSSPP, o treime din persoanele care contribuie pentru pensie nu ştiu aproape nimic despre cum funcţionează sistemul privat şi public de pensii. O cunoaştere insuficientă a sistemului privat de pensii este şi cauza din spatele nivelului redus de dezvoltare al sistemului facultativ de pensii, unde participarea este voluntară. Deşi lansat cu un an mai devreme decât sistemul obligatoriu, în mai 2007, fondurile facultative au strâns până în prezent active de 570 milioane de lei de la 285.000 de participanţi. Spre comparaţie, sistemul obligatoriu privat de pensii a strâns active nete de 9 miliarde de lei şi are 5,7 milioane de participanţi. Cum estimările CSSPP sunt că pensiile private obligatorii vor asigura peste 20 de ani o pensie de aproximativ 30% din venitul salarial, creşterea gradului de confort la bătrâneţe va depinde şi de contribuţiile plătite în prezent de salariat la un fond de pensii facultative.
"Dacă statul a predat către privat o parte din obligaţia de plată a pensiei, nu trebuie să dispară conceptul de protecţie socială. De asemenea, ce este astăzi cost general de administrare vreau să fie considerat prag maxim şi să nu mai crească în viitor", a mai adăgut preşedintele CSSPP.
La 100 de lei viraţi în conturile de pensii private, după încasarea comisioanelor generale de administrare rămân 97,5 lei, potrivit CSSPP. Fondurile de pensii private obligatorii au înregistrat un randament mediu anual de 11,3% în perioada mai 2008-noiembrie 2012, iar cele facultative de 7,6% în intervalul mai 2007-noiembrie 2012. Din 2008 până în 2012, rata anuală a inflaţiei a fost în medie de circa 5,8%.
Sistemul de pensii private din Chile, subminat de abuzurile angajatorilor
Chile a înlocuit complet sistemul public "pay as you go" (contribuţiile angajaţilor sunt folosite de stat pentru a plăti pensiile persoanele retrase din activitate) cu sistemul privat de pensii în 1980 (fiecare angajat contribuie individual pentru pensia proprie). După 32 de ani de funcţionare sistemul privat de pensii din Chile a ajuns la active nete de 159 mld. dolari, reprezentând 50% din PIB. Din momentul lansării, populaţia a contribuit cu 10% din venitul net la un fond de pensii privat. Fondurile chiliene de pensii investesc aproximativ 65% din active pe piaţa locală şi restul de 35% pe pieţele externe. De la înfiinţare până în prezent, fondurile de pensii din Chile au obţinut un randament mediu real de 8% pe an (corectat cu rata inflaţiei). În România, după cinci ani de funcţionare, fondurile private de pensii deţin o pondere de 1,5% din PIB, investiţiile pe pieţele străine fiind de sub 10% din active. În Chile există cinci categorii de fonduri private de pensii, de la A la E, prima categorie fiind şi cea mai riscantă. În prezent, în Chile circa 800.000 de persoane încasează pensie de la un fond privat.
"Pentru o persoană care contribuie un ciclu întreg de 40 de ani la un fond privat de pensii, pensia privată asigură 70% din venitul salarial. În Chile însă există o problemă pentru că nu toţi angajaţii contribuie la un fond de pensii, iar parte dintre cei care contribuie negociază cu angajatorul să plătească o sumă mai mică la fondul de pensii pentru a încasa un salariu mai mare", a spus Solange Bernstein, preşedintele Comisiei de supraveghere a pensiilor din Chile. Cu aceeaşi problemă se confruntă şi România. Un procent important din angajatorii români refuză să declare pe contractul de muncă veniturile salariale reale ale angajaţilor şi consemnează doar veniturile minime pentru a plăti cât mai puţine taxe şi impozite. Astfel că sumele cu care contribuie angajaţii români la sistemul privat de pensii sunt mici, în medie de doar 8 euro pe lună, şi nu vor asigura o pensie decentă la bătrâneţe. Când a fost lansat în 2007, existau speranţe că sistemul privat de pensii va scoate la lumină veniturile reale ale angajaţilor. Pentru că numărul persoanelor aflate în afara sistemului de pensii private era mare, Chile a introdus din 2008 pensia minimă plătită de stat în valoare de 150 de dolari. Salariul mediu este în Chile de circa 1.000 de dolari, iar PIB per capita este de 17.300 dolari, faţă de un PIB per capita de 15,163 dolari în România, potrivit statisticilor pe 2011 ale Băncii Mondiale.
Dezvoltarea fondurilor private de pensii a dus la dezvoltarea pieţei de capital din Chile. În prezent bursa din Santiago este a treia ca dimensiune din America Latină, cu o capitalizare de 300 miliarde de dolari, de 15 de ori mai mare decât cea a bursei de la Bucureşti. Fondurile de pensii sunt cei mai mari investitori instituţionali din Chile. "Investiţiile făcute de fondurile de pensii au dezvoltat bursa din Santiago, iar în paralel statul a privatizat companii prin bursă", a mai spus Solange Bernstein.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
