"Nici salariile şi nici veniturile bugetarilor nu vor scădeaprin aplicarea legii salarizării", aşa îşi începeau reprezentanţiiMinisterului Muncii discursurile la începutul acestui an, dupăintrarea în vigoare a legii salarizării, susţinând că baza pentruaplicarea legii o reprezintă veniturile din 2009. Recent,reprezentanţii Guvernului au anunţat că se discută despre o nouălege a salarizării în sistemul bugetar pentru 2011, completdiferită faţă de cea aplicată în acest an, care va avea ca bază decalcul salariile bugetarilor reduse cu 25%, la care s-ar puteaaplica o creştere de 10%.
"Tot circul generat de reducerea temporară a salariilor cu 25%ascunde de fapt o reproiectare a politicii de salarizare însistemul bugetar, care ne întoarce în timp cu patru ani. AcumGuvernul vine cu o nouă lege-cadru, care va anula legea 330 (legeasalarizării - n.r.), dar care va avea ca bază de referinţăsalariile reduse cu 25%. Nici Curtea Constituţională nu mai are cesă facă dacă Guvernul dă o lege până la sfârşitul anului care săanuleze legea 330", susţine Dumitru Costin, liderul BloculuiNaţional Sindical (BNS). El a precizat că scopul legii salarizăriia fost unul "nobil", acela de a pune în ordine ierarhia salarialăîn rândul angajaţilor de la stat, însă metodele au fost prostalese.
"Pentru legea 330 s-au folosit câte trei niveluri de referinţăpentru funcţiile din sistemul bugetar, iar acum o comisie despecialitate a folosit un etalon mai mare, de 260 de funcţii dinsistem. O modificare adusă la legea 330 ar presupune un procedeufoarte complicat şi de aceea s-a decis ca noile corecţii să se facăîn cadrul unei noi legi", spune Valentin Mocanu, secretar de statîn Ministerul Muncii.
Legea salarizarii din acest an prevedea ca o parte din sporurilepermanente să fie incluse în salariile de bază, iar celelalte să seacorde în limita a 30% din salariul de bază. Cu toate acestea,discrepanţele salariale au ieşit la iveală mai ales la nivelulministerelor, întrucât în continuare există consilieri sau şofericare au venituri mai mari decât miniştrii.
"Nu toate veniturile bugetarilor au fost încadrate în noilesalarii. Mai sunt alte categorii - precum stimulentele - care seacordă pe lângă salarii, acestea fiind bonusuri generate deperformanţa angajaţilor", mai spune Costin.
Legea salarizării, elaborată la presiunea acordului cu FMI, a fostdiscutată timp de câteva luni anul trecut de sindicate, patronateşi de reprezentanţii Ministerului Muncii şi a avut cel puţin 13variante înainte ca Executivul condus de Emil Boc să îşi asumerăspunderea pe proiectul legislativ (în luna septembrie). Încă dela începutul anului s-au adus două ordonanţe de urgenţă care săajute la aplicarea legii, una din ele specificând că nu se mai iauîn calcul negocierile din contractele colective de muncă.
În cazul Primăriei din Ploieşti, de exemplu, s-au eliminat sporulpentru utilizarea calculatorului (care era de 15% din valoareasalariului) şi sporul de relaţii cu publicul (15%), negociate încontractul colectiv de muncă. "După aplicarea reducerii de 25%, amrămas cu un salariu net de 850 de lei. Au fost şmecheri, întâine-au inclus sporurile în salarii - inclusiv sporul de vechime - casă fie mai mari, apoi au aplicat reducerea. Sunt angajaţi carecâştigă acum 400 de lei în mână şi absolvenţi de facultate cusalarii de 540 de lei. Nu avem ce să facem, pentru că, la aşa unşomaj, nu avem unde să ne ducem", spune Laura Stanciu, consilier ladirecţia buget din cadrul Primăriei din Ploieşti. Ea a mai precizatcă, prin includerea sporului de vechime şi a celui de încadrare însalariu, scăderea veniturilor sale a fost de 35%.
Dacă s-ar fi aplicat corespunzător, legea salarizării ar fi trebuitsă afecteze 1,4 milioane de salariaţi din sistemul bugetar şi săfuncţioneze pe baza unei grile de ierarhizare în care raportulîntre salariul minim pe economie şi cel mai mare salariu dinsistemul bugetar să fie de maximum 1 la 12, unde 12 este nivelulsalarial al preşedintelui României. Pentru grila care urmează să sestabilească pentru legea salarizării din 2011 raportul dintre celmai mic şi cel mai mare salariu va fi de la 1 la 15.
Este greu de spus dacă legea salarizării din 2011 va reuşi să-şiproducă efectele, atât timp cât cei care lucrează în prezent laelaborarea proiectului de lege sunt aceiaşi oameni care la finelelui 2009 lucrau la acelaşi proiect de lege. Cu 560 de pagini, legeasalarizării a fost cel mai complex pachet legislativ din ultimii 20de ani. Noul proiect de lege a salarizării în sistemul bugetarpentru anul 2011 ar urma să fie adoptat de Guvern la începutullunii septembrie.
Ce schimbări aduce legea salarizării din2011
n Nu se va ţine cont de salariile de referinţă din 2009; baza decalcul o vor reprezenta salariile diminuate cu 25%
n Nivelul salarial din 2011 ne va duce în urmă cu patru ani
n Treptele de ierarhizare nu vor mai fi de la 1 la 12, ci de la 1la 15, acesta fiind raportul între valorea minimă şi maximă asalariului din sistemul bugetar
n Valoarea coeficientului 1 din grilă - salariul minim garantat -nu va mai fi de 600 de lei; Guvernul a propus valoarea de 640 delei, sindicaliştii 700 de lei
n Salariile bugetarilor vor creşte cu peste 10% anul viitor, dar seva renunţa la cel de-al 13-lea salariu şi la primele de vacanţă;creşterea va fi aplicată la salariile deja diminuate cu 25%
De ce a eşuat aplicarea legii salarizării în2010
n A fost făcută rapid, la presiunea FMI
n Nici bine nu a intrat în vigoare şi a trebuit să fie ajutată dealte două ordonanţe de urgenţă
n Nu s-a folosit un eşantion suficient de mare de funcţii bugetare,astfel că încadrările nu s-au putut face în toate instituţiile; înministere diferite, pe aceleaşi funcţii, existau salariidiferite
n Unele sporuri au fost eliminate sau incluse în salarii, însăstimulentele pe bază de performanţă au rămas, de aceea încă auexistat discrepanţe salariale
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
