Acesta este cel mai important indicator statistic care măsoară impactul pe care l-a avut reforma legislaţiei muncii în piaţa forţei de muncă într-un an, datele fiind făcute publice pentru prima dată în cadrul unei dezbateri pe tema bilanţului Codului muncii după un an.
Fostul premier Emil Boc prezenta noul Cod al muncii drept un proiect de succes, având în vedere că s-au încheiat peste 500.000 de noi contracte de muncă în două luni de la intrarea în vigoare a legii.
"În ultimele două luni, din mai până în prezent, au fost încheiate peste 500.000 de contracte de muncă. Este o consecinţă a faptului că modificarea legislaţiei muncii a avut un impact favorabil pe linia forţei de muncă", spunea Emil Boc pe 28 mai 2011. ZF a scris la acea vreme că numărul de contracte de muncă nou încheiate nu reprezintă numărul de joburi noi, ci că trebuie făcută corelaţia cu numărul de contracte de muncă încetate în aceeaşi perioadă.
În realitate însă, în prezent sunt cu 850.000 de contracte de muncă mai puţine decât în urmă cu un an: dacă la finele lunii mai 2011 erau 6,37 mil. de contracte de muncă active, în aceeaşi perioadă a anului 2012 erau doar 5,51 milioane. Datele au fost extrase din două versiuni diferite ale Revisal, cea mai nouă versiune fiind implementată în octombrie anul trecut. Emil Boc nu a putut fi contactat pentru explicaţii până la închiderea ediţiei.
Specialiştii spun că obiectivele propuse de Ministerul Muncii înainte de adoptarea noii legislaţii au fost parţial atinse, conducând la un semieşec al proiectului. De cealaltă parte, iniţiatorii şi promotorii proiectului spun că scăderea numărului de salariaţi nu are nicio legătură cu noul Cod al muncii.
"Această scădere a numărului de salariaţi şi a numărului de contracte de muncă nu are nicio legătură cu Codul muncii, ci cu criza, cu scăderea afacerilor companiilor care s-au văzut nevoite să facă restructurări. Noul Cod al muncii a oferit flexibilitate la angajări, însă nu a fost business care să ducă la crearea de noi locuri de muncă. Situaţia economică a fost foarte grea şi anul trecut şi este şi anul acesta şi nu a permis crearea de noi locuri de muncă", a spus Alexandrina Gătej, cea care a fost preşedinte al Consiliului Director al Camerei de Comerţ Americane în România (AmCham) anul trecut. AmCham, alături de Consiliul Investitorilor Străini, au fost organizaţiile care au elaborat un proiect de modificare a legislaţiei muncii, iar măsurile propuse de acestea au fost preluate în mare parte în Codul muncii adoptat de guvern. Totuşi, economia a crescut cu 2,5% anul trecut.
O mare parte din angajatorii care foloseau munca la negru au preferat să încheie contracte de muncă pentru că noua legislaţie pedepsea cu închisoarea firmele care foloseau mai mult de 5 angajaţi fără forme legale.
"Însă unii au încheiat contracte cu timp parţial de lucru, de 1- 2 ore, angajaţii continuând să lucreze tot câte opt ore. Cam 25.000 de contracte noi tot s-au încheiat ca urmare a sancţiunilor aplicate pentru munca la negru. Ar fi trebuit să ne confruntăm cu un boom de noi locuri de muncă, însă această creştere este nesemnificativă din punctul meu de vedere", a spus avocatul specializat în dreptul muncii Răzvan Vasiliu, partener în cadrul casei de avocatură Gîlcă&Vasiliu, în cadrul dezbaterii "Un an de la modificările Codului muncii. Bilanţ", organizată de Clubul de Drept Social - Costel Gîlcă.
Larisa Popp, directorul pe relaţii de muncă în cadrul Inspecţiei Muncii, a spus că au existat şi creşteri ale acestui indicator în ultimul an.
"O evaluare reală a impactului pe care l-a avut Codul muncii în ceea ce priveşte numărul de salariaţi şi numărul de contracte este greu de făcut după un an de zile. Rolul nostru este acela de a controla aplicarea legii, iar controalele intensificate şi frica de sancţiuni i-au determinat pe unii angajatori să treacă în legalitate", a spus Larisa Papp.
Într-adevăr, sancţiunile aplicate anul trecut de Inspecţia Muncii au fost în cuantum de 24 de milioane de euro, valoare mai mult decât dublă faţă de 2010, însă acest lucru s-a datorat şi majorării nivelului amenzilor.
Eliminarea birocraţiei şi modificarea regimului de muncă temporară ar fi dus la crearea a 90.000 de locuri de muncă nou create pe termen scurt, acesta era calculul făcut de investitorii străini care au propus modficările noii legislaţii.
"Şi America are ca obiectiv crearea de joburi, dar dacă nu este consum, creştere economică, investiţii străine, degeaba ai legislaţie bună. În continuare operatorii economici sunt îngrijoraţi de faptul că se discută de o nouă modificare a Codului muncii, care să permită revenirea unor prevederi nebazate pe performanţă. În perioade de criză, ca angajator, nu-ţi poţi permite să ţii în companie angajaţii neperformanţi, pentru că aduc scădere businessului", a mai spus Gătej.
Însă angajatorii tot nu sunt mulţumiţi de actualele prevederi ale legislaţiei, deşi aceasta a flexibilizat atât procesul de angajare, cât şi cel de concediere. "Am fost total dezamăgiţi când s-a adoptat Legea 40 (Codul muncii- n. red.), pentru că au fost două luni de negocieri şi nu ni s-a luat în considerare nicio propunere. Totuşi, un efect pozitiv al noii legi a fost că a crescut numărul de contracte pe perioadă determinată şi că se sancţionează penal munca la negru, cu această prevedere fiind de acord şi companiile", a spus Mihai Ivaşcu, secretar general al confederaţiei patronale CONPIROM.
Pe de altă parte, specialiştii avertizează că nu trebuie luat în considerare doar numărul de contracte de muncă sau al salariaţilor atunci când se măsoară impactul noii legislaţii.
"Codul muncii nu este o lege doar a contractului individual de muncă. Imaginea asupra pieţei muncii este uşor deformată: nu numai salariaţii reprezintă populaţia ocupată, pentru că lor li se adaugă cei care lucrează pe drepturi de autor, PFA, convenţii civile şi este discutabilă cantonarea doar pe observarea salariaţilor. Existenţa acestor tipuri de contracte arată că flexibilizarea pieţei a luat-o înaintea adoptării Codului muncii", a spus Gabriel Uluitu, avocat fondator al casei de avocatură Uluitu, Danciu& Asociaţii.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
