Noul premier a recunoscut că direcţiile de guvernare au fost făcute în câteva zile şi că aşteaptă idei. De aceea ZF îi transmite programul “România 5%”

Ziarul Financiar pune la dispoziţia guvernului Da­cian Cioloş 50 de măsuri pentru ca economia ro­mâ­nească să înre­gistreze o creştere economică de cel puţin 5% pe an timp de un deceniu de acum înainte. Cele 50 de măsuri sunt cuprinse în programul „România 5%“ construit pe baza consultărilor cu zeci de oameni de business, consultanţi, directori de com­panii, antreprenori şi macroeco-nomişti.

Guvernul Cioloş a prezentat  iniţial Parlamentului un program de 13 pagini cu măsuri vagi, în care spre exemplu cuvântul „autostradă“ nici nu exista, iar despre investiţiile în infrastructură era un singur rând. „Este un program de guvernare supus îmbunătăţirilor, făcut în câteva zile. Vom veni în faţa Parlamentului până pe 15 decembrie cu un nou program, mai aprofundat“, a promis Cioloş.

România, cu un PIB per capita de 7.500 de euro, are nevoie de o recuperare rapidă a decalajelor faţă de Europa de Vest, unde PIB per capita este de 40.000 de euro.

Din punct de vedere macroeco­nomic, situaţia României este cea mai bună de după 1990: creştere economică de 3-4%, deficit curent sub 2% din PIB, excedent bugetar pe primele nouă luni din 2015, curs stabil, iar datoria publică sub 40% din PIB.

Decalajele  de dezvoltare faţă de Vest sunt însă uriaşe, iar hemoragia  celor mai bune resurse umane  nu va mai putea fi oprită fără accelerarea creşterii economice. Tabloul României este sumbru. După 25 de ani de la Revoluţie, doar 52% din populaţie este  urbanizată, după ce în cei 25 de ani anteriori gradul de urbanizare a crescut de la 30% la 51%. Din 8 milioane de locuinţe, doar jumătate sunt conectate la sistemele de apă potabilă şi canalizare. Doar 60% din locuinţe sunt conectate la internet şi doar jumătate din absolvenţii de liceu iau Bac-ul. Incertitudinea şi lipsa de securitate economică îi fac pe români să nu mai constituie familii. În 2014 s-a înregistrat cel mai redus număr de naşteri din ultimele şapte decenii, de doar 198.000 de copii, faţă de 314.000 în 1990.

Distrugerea întreprinderilor din fostele bazine industriale au coborât numărul de angajaţi din economie de la 8 milioane în 1990 la 4,7 milioane astăzi, din care 1,2 milioane sunt la stat. La o populaţie la jumătate, Cehia sau Ungaria au acelaşi număr de salariaţi. 

Trei milioane de români sunt astăzi chelneri, îngrijitori, şoferi sau muncitori în construcţii în Italia, Spania, Ger­mania sau Marea Britanie. Oamenii ar vrea să lucreze în România, dar salariile sunt de cinci-şapte ori mai mici pe aceleaşi poziţii faţă de Europa Occidentală, cu toate că preţurile sunt apropiate. O casieră de la Carrefour câştigă în România 900 de lei net (200 de euro) cu care poate cumpăra 200 de litri de lapte pe lună, în tip ce colega ei din Carrefour Franţa, care desfăşoară exact aceeaşi activitate, câştigă 1.500 de euro net pe lună, cu care poate cumpăra 1.200 de litri de lapte pe lună.

Reducerea decalajelor nu poate fi făcută decât prin orientarea economiei către activităţi cu valoare adăugată, prin transformarea României dintr-un furnizor de forţă de muncă şi materii prime brute în bunuri şi servicii cu valoare adăugată. Programul „Ro­mânia 5%“ descrie situaţia actuală în cinci sectoare: antreprenoriat, fisca­litate, guver­nanţă economică, resurse  de capital şi resurse umane, principiile de ac­ţiune şi măsurile propuse.