♦ Recesiunea se îndepărtează din ce în ce mai mult de Europa şi România, în prognoze, după ce inflaţia scade peste tot peste aşteptări, iar în România construcţiile şi consumul de servicii accelerează.
La o lună şi jumătate de la începutul lui 2023, când au început să apară mai multe date economice de la final de 2022, care arată tendinţa, prognozele pentru economia mondială şi economia României au început să fie mai optimiste pentru acest an. Ultima revizuire în sus este a Comisiei Europene, care avea una dintre cele mai pesimiste prognoze: Ă1,8% creştere economică în 2023 şi acum vede un avans al economiei de 2,5% în 2023, a treia cea mai bună creştere economică din Uniunea Europeană.
Sunt şi motive care ţin de economia locală, cum ar fi avansul construcţiilor şi al consumului de servicii, dar şi care ţin de contextul mondial, cum ar fi evoluţia mai bună a inflaţiei faţă de aşteptări, care face ca dobânzile să se oprească din creştere, spun analiştii financiari consultaţi de ZF.
„Avem motive să fim mai optimişti. Faţă de T4 anul trecut, care a crescut probabil peste aşteptări, vedem construcţiile crescând foarte repede şi sectorul serviciilor la fel. Industria suferă, este adevărat, dar aş spune că per total veştile sunt mai bune decât aşteptările”, comentează datele Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank.
Cu toate acestea, adaugă el, sunt încă incertitudini mari, iar prima este legată de războiul de la graniţă, a cărui escaladare ar avea impact direct în economia locală. Prognoza Raiffeisen Bank pentru economia României rămâne la un plus de 2,5% în 2023, în linie cu noile aşteptări ale Comisiei Europene.
„Pentru anul acesta nu modificăm nimic momentan, pentru că şi incertitudinile sunt mari. Sunt două riscuri: unul este cel extern, care este cel mai important, adică o escaladare a conflictului. Riscul intern este legat de deficitele gemene (de cont curent şi bugetar – n. red.) şi faptul că avem un calendar politic foarte complicat pentru reducerea lor”, mai spune Ionuţ Dumitru.
Pentru îmbunătăţirea sentimentului legat de evoluţia economiei europene şi româneşti este responsabilă şi scăderea preţului la gaze naturale în Europa, care trage automat inflaţia şi dobânzile în jos, spune Adrian Codirlaşu, preşedintele CFA România, asociaţia analiştilor financiari.
„Mediul economic s-a îmbunătăţit substanţial din decembrie. Principalul lucru care a contribuit a fost preţul gazului metan, care a scăzut, iar acum este sub ce era înainte de începutul războiului din Ucraina. Practic, un preţ redus al gazului atenuează presiunile inflaţioniste, ceea ce înseamnă o agresivitate mai mică în creşterea dobânzilor.”
De altfel, toate economiile cele mai relevante pentru mersul economiei României – zona euro şi SUA - au crescut peste aşteptări, cu excepţia Germaniei. Cu toate acestea, institutul pentru cercetare economică (ifo), instituţia la care analiştii se uită cu atenţie când fac prognoze, a publicat în ultimele săptămâni sondaje care arată optimism în rândul industriei germane.
Astăzi se trage linie pentru economia României în 2022
Institutul Naţional de Statistică (INS) publică astăzi primele date privind evoluţia economiei României în 2022. Guvernul vede o creştere de 4,5%, la fel ca prognoza Comisiei Europene sau a Raiffeisen Bank. Analiştii financiari consultaţi de ZF spun că este posibil ca rezultatele să fie peste aşteptări, aşa cum indică alte date care vin lunar: consumul privat, construcţiile, industria etc. Performanţa economiei în T4/2022 este importantă pentru prognozele din 2023, pentru că setează tendinţa.
„Ne aşteptăm la o creştere mai bună decât o anticipăm iniţial. Cum spuneam, construcţiile au crescut foarte bine., în special partea de infrastructură. Serviciile merg destul de bine, vânzările cu amănuntul nu merg rău, dar nici senzaţional”, mai spune Ionuţ Dumitru.
De asemenea, Adrian Codirlaşu se aşteaptă ca datele pe care le publică astăzi INS să fie mai bune decât prognozele.
„Ar putea fi mai uşor mai bune decât aşteptările. Mă uit la consum, care a mers bine în T4, chiar a crescut peste T3 şi iarăşi mă uit la activitatea din construcţii, care a mers foarte bine, inclusiv plăţile pentru infrastructură.”
nstitutul Naţional de Statistică (INS) publică astăzi primele date privind evoluţia economiei României în 2022. Guvernul vede o creştere de 4,5%, la fel ca prognoza Comisiei Europene sau a Raiffeisen Bank. Analiştii financiari consultaţi de ZF spun că este posibil ca rezultatele să fie peste aşteptări, aşa cum indică alte date care vin lunar: consumul privat, construcţiile, industria etc. Performanţa economiei în T4/2022 este importantă pentru prognozele din 2023, pentru că setează tendinţa.
