Ecosistemul românesc de start-up-uri tech au evoluat „frumos” în ultimii ani, a spus în cadrul emisiunii ZF IT Generation Valentin Maior - investitor angel şi cofondator şi CEO al Kidprenor, platformă de educaţie antreprenorială pentru copii. El consideră că antreprenorii români au prins mai mult curaj (să îşi transforme ideile în businessuri n.red.), iar cu ajutorul comunităţilor de investitori şi mentori în următorii cinci – zece ani ecosistemul se va „maturiza” şi va fi format dintr-o pătură antreprenorială puternică, educată şi curajoasă.
„Mi se pare că lucrurile au evoluat frumos în ultimii ani. Au apărut mai multe comunităţi de angel investment - din care fac şi eu parte -, care au ajutat companiile în care vedeau potenţial şi au ajutat fondatorii care veneau cu o idee şi o experienţă bună să pornească la drum. Aici finanţările nu sunt mari, merg până în 100.000-150.000 euro - punem tichete mici, între 1.000 şi 15.000 euro şi se adună această sumă -, dar au apărut comunităţi care să ajute ecosistemul la „nivelul ierbii”, cum zicem noi. Avem şi finanţările mai mari de la fondurile de VC care au ridicat fonduri, au venit şi au ajutat şi asta s-a simţit deja în ecosistem. În primul rând s-a popularizat ideea de a dezvolta un start-up, antreprenorii au prins curaj. Iar tot ecosistemul contribuie la această educare pe care eu o văd în următorii cinci – zece ani ca producând o pătură antreprenorială puternică, educată şi curajoasă”, a spus Valentin Maior.
Şi Marina Roşu, fondator al LegalZen - platformă care oferă contracte şi documente standard scrise de avocaţi -, este de părere că antreprenorii sau cei care au idei de afaceri au „norocul” de a avea la îndemână atât informaţii cât şi resurse care să susţină ideile lor.
„Trăim o perioadă foarte interesantă şi prosperă pentru cei care vor să înceapă un start-up pentru că este acces la atât de multă informaţie, dar şi la resurse care sunt mult mai ieftine decât acum ceva ani - adică poţi să faci un site mult mai uşor decât îl făceai acum câţiva ani, nu mai e nevoie de atât de mulţi bani, plus faptul că acum există atât de multe programe pentru start-up-uri, mentori şi oameni dispuşi să ajute”, a spus Marina Roşu.
În ceea ce priveşte finanţarea, Bogdan Preduşcă, CEO şi cofondator al Hyperhuman (platformă de antrenamente de fitness personalizate, ce foloseşte tehnologia AI (artificial intelligence – inteligenţă artificială), a spus că dacă ideea este bună şi are în spate o echipă de oameni cu experienţă şi care oferă încredere, start-up-ul are toate şansele să atragă o investiţie care să ajute la dezvoltare.
„Cred că mereu este capital pentru cineva care îşi face treaba bine şi pentru un start-up care a învăţat şi a demonstrat că învaţă pe parcurs. O rundă de finanţare este o consecinţă a unor lucruri. Consecinţa primei runde este că ai reuşit să creezi din jurul tău un excitement, o idee. Următoarea rundă înseamnă că ai mai făcut ceva, ai progresat şi ai demonstrat că ce ai zis la început ar putea merge. Tot ce trebuie să facem e să nu ne îmbătăm cu apă rece şi să nu credem că tot ce dezvoltăm este un start-up. Din ce am observat, în ceea ce priveşte finanţarea regiunea noastră este încă deschisă la finanţările early-stage, însă nevoia de a justifica finanţarea este mai riguroasă. Sunt suficient de multe fonduri şi finanţare pentru a pleca la drum, iar două provocări ar fi rundele mai avansate şi piaţa (dacă un start-up îşi creează tot planul pe faptul că va face ceva aici şi a doua zis va vinde într-o piaţă matură, nu prea mai este atât de uşor)”, a menţionat Bogdan Preduşcă.
Pe de altă parte, Marius Corîci, cofondator al start-up-ului Hound Bytes, platformă pentru automatizarea serviciilor de securitate cibernetică, a punctat faptul că antreprenorii români au nevoie de mai multă educaţie – mai ales cu privire la mediul online şi cum se pot proteja atât pe ei, cât şi businessurile lor.
„Cel puţin pe piaţa din România, antreprenorii nu sunt suficient de educaţi sau nu înţeleg importanţa securităţii cibernetice. Studiile arată că cel puţin strict pe segmentul nostru, deci vorbim acuma de security operation center (SOC) as a service, Compound Annual Growth Rate arată că există o creştere de 12,8% din 2022 până în 2030. În cifre absolute, înseamnă de pe la vreo 25 de miliarde de dolari până la 70 de miliarde dolari. Având în vedere că şi piaţa forţei de muncă are un deficit de aproximativ 3,4 milioane de profesionişti în securitate cibernetică, deficit care se extinde de la an la an, ne dăm seama că ceea ce facem noi va fi foarte căutat”, a explicat Marius Corîci.
El a adăugat că vizează ca în câţiva ani, prin Hound Bytes să poată automatiza toate procesele care pot fi automatizate într-un SOC.
„În câţiva ani vrem să automatizăm toate procesele care pot fi automatizate într-un SOC şi asta înseamnă că vom lucra cu o mână de oameni, vom putea acoperi cât acoperă un SOC cu 200, 300, 500 de oameni la un loc, iar asta doar prin automatizările pe care le facem, prin folosirea inteligenţei artificiale (AI), machine learning, şi a altor tehnologii.
Şi Ioan Iacob, fondator şi CEO al FlowX.ai – start-up care îşi propune să accelereze digitalizarea băncilor şi a corporaţiilor independent de limitările sistemelor existente – a spus că piaţa de start-up-uri din România are nevoie de antreprenori educaţi şi de diversificare.
„Cred că e o problemă de complexitate şi de tehnologie. Şi dacă ne uităm la piaţa de platforme, spre exemplu, sau la cum arată spaţiul ăsta cu platforme pentru a construi tehnologie vedem că avem două grupuri mari de platforme. Pe de o parte ai platforme care sunt enterprise şi sunt robuste şi poţi să construieşti lucruri cu ele, dar sunt foarte încete, sunt platforme relativ vechi, pe tehnologie relativ veche şi practic orice dezvoltare durează ani întregi, costă zeci de milioane, sute de milioane de dolari. Ai nevoie să faci upskilling la oameni pentru că folosesc limbaje specifice şi tehnologii proprietare. Dar într-adevăr, atunci când iese ceva este o chestie robustă, enterprise, nu neapărat frumoasă. Dar şi asta este un grup mare de platforme şi e foarte interesant că ai aglomerare asta de platforme în jurul acestor doi poli. Pentru că pe partea cealaltă avem grupul de platforme moderne no-cod sau low-cod care sunt rapide dar au lipsuri mari în zona de scalabilitate şi extensibilitate. Poţi să construieşti doar lucruri foarte simple şi nu poţi să construieşti lucruri care sunt scalabile, care sunt robuste şi care să livreze la nivelul la care organizaţiile enterprise au nevoie. Pentru că realitatea este că fiecare dintre organizaţiile astea enterprise au deja un landscape de zeci de mii de sisteme în arhitecturi, extraordinar de complexe şi au nevoia să poată să construiască repede peste acestea”, a explicat Ioan Iacob.
Pentru persoanele sau antreprenorii la început de drum care simt nevoia să se dezvolte şi care vor să aibă acces la mai multe informaţii, mentori şi oameni cu experienţă există pre-acceleratoare şi acceleratoare, precum cel al InnovX – BCR, a spus Cristina Simoc, responsabil unitate retail din cadrul unei unităţi a BCR din Oradea.
„Acceleratorul InnovX - BCR le oferă start-up-urile un cadrul de a se dezvolta atât la nivel regional, naţional, cât şi global. Invităm toate start-up-urile din domeniul tehnologiei să aplice cât mai repede în acceleratorul Innov-X BCR, pentru că oferim toate instrumentele necesare într-un program de educaţie şi scalare de business. Venim cu iniţiative noi, îmbunătăţim programul de la un an la altul, inclusiv prin atragerea de noi colegi din BCR care aduc perspective diverse şi expertiza lor de-a lungul anilor. Sunt foarte multe companii cu potenţial, atât în Oradea, cât şi în alte oraşe din România, nu doar în oraşele mari precum Bucureşti, Cluj sau Iaşi. Deci există potenţial şi e important ca ei să ştie tot ce le poate oferi acceleratorul Innov-X BCR”, a spus Cristina Simoc în cadrul emisiunii ZF IT Generation. Ea se ocupă de start-up-urile care au o cifră de afaceri de până în 100.000 euro.
De asemenea, reprezentanta BCR consideră că ecosistemul românesc de start-up-uri are nevoie de evenimente dedicate, de proiecte şi idei inovatoare, de antreprenori, de mentori, care să îmbunătăţească poziţia României din punct de vedere al inovaţiei la nivel european.
„Nu de mult Uniunea Europeană a publicat un raport care arată că, din păcate, ne situăm pe ultimul loc când vine vorba de inovaţie. De aceea BCR se implică şi s-a implicat în a depăşi acest loc şi a ne dezvolta pe plan internaţional şi de a susţine start-up-urile din domeniul tehnologiei prin acceleratorul Innov-X BCR”, a spus Cristina Simoc.
