Ajustarea deficitului bugetar sub 3% din PIB şi perspectiva menţinerii acestui indicator sub limita admisă au determinat Consiliul Uniunii Europene (UE) să încheie procedura de deficit excesiv declanşată în 2009, astfel că România nu mai riscă blocarea unor fonduri europene şi plata unei amenzi de până la 0,2% din PIB, semnalul fiind pozitiv şi pentru pieţele financiare.
Decizia Consiliului UE vine după ce la începutul lunii martie Olli Rehn, vicepreşedinte al Comisiei Europene, spunea la reuniunea Consiliului Ecofin al miniştrilor de finanţe că România îndeplineşte condiţiile de abrogare a procedurii de deficit bugetar excesiv.
„Deficitul credibil pe 2013 şi execuţia bugetară în linie cu prognoza la cinci luni au contribuit la decizie“, a declarat pentru ZF Liviu Voinea, ministrul bugetului, aflat la Bruxelles.
Miniştrii Ecofin au aprobat, în unanimitate, abrogarea procedurii de deficit excesiv pentru România. Procedura de deficit excesiv poate conduce la sancţiuni financiare în special în cazul statelor din zona euro, în timp ce ţările non-euro pot fi „pedepsite“ prin blocarea accesului la fonduri UE.
România nu mai riscă, astfel, să plătească o amendă de până la 0,2% din PIB (adică până la 260 mil. euro) şi nu trebuie să mai facă ajustări masive de cheltuieli, cum ar fi trebuit să facă dacă nu ieşea din procedura de deficit bugetar excesiv. De asemenea, este un semnal de încredere pentru piaţa de capital şi posibilitatea României de a se împrumuta mai ieftin pe plan intern şi internaţional. Este posibil ca amenda să nu fi fost neapărat dată României dacă procedura de deficit excesiv nu ar fi fost abrogată, însă ar fi putut fi afectate plăţile la fonduri europene.
Consiliul Uniunii Europene apreciază că deficitul bugetar excesiv a fost corectat şi va continua să scadă atât în acest an, cât şi în 2014, după ce a fost redus anul trecut sub pragul de referinţă de 3% din PIB. Potrivit prognozelor Comisiei Europene deficitul bugetar va coborî în acest an la 2,6% din PIB, iar în 2014 va scădea la 2,4% din PIB, pe metodologia europeană (ESA 95).
Consiliul UE a decis şi închiderea procedurii de deficit excesiv împotriva Ungariei, Italiei, Letoniei şi Lituaniei, astfel că numărul ţărilor aflate în această procedură a scăzut la 16 din totalul de 27 de state membre ale UE, potrivit informaţiilor transmise de Consiliul UE.
Când a fost declanşată procedura de deficit excesiv
În cazul României, Comisia Europeană a declanşat în primăvara anului 2009 procedura de deficit bugetar excesiv pentru depăşirea plafonului de 3% din PIB în 2008 din cauza cheltuielilor care au fost peste nivelul planificat, în special în ceea ce priveşte salariile bugetarilor şi transferurile sociale. În ultimii trei ani Finanţele au reuşit să reducă deficitul bugetar în principal în urma aplicării unor măsuri dure de austeritate. România a experimentat doi ani de ajustări dramatice (2010 şi 2011), concretizate în disponibilizări, tăierea salariilor bugetarilor cu 25% şi majorarea TVA, în timp ce companiile de stat au continuat să înregistreze pierderi uriaşe şi să genereze arierate. La jumătatea anului trecut autorităţile au făcut primul pas în reîntregirea salariilor bugetarilor, iar din acest an salariile au revenit la nivelul din prima parte a anului 2010.
Şi anul trecut deficitul bugetar a continuat să se ajusteze, dar a depăşit uşor ţinta agreată de autorităţile române cu FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială, pentru prima dată în patru ani. Ţinta de deficit pentru 2012 a fost de 2,2% din PIB calculat pe metodologia cash şi sub 3% din PIB pe metodologia europeană (ESA 95).
În anul 2009 deficitul a urcat la 9% din PIB, în pofida măsurilor de reducere a cheltuielilor publice, din cauza unei contracţii economice mai dure faţă de aşteptările oficialilor, potrivit evaluării Consiliului UE. Ulterior, însă, deficitul a fost ajustat la 6,8% din PIB în 2010, la 5,6% din PIB în 2011 şi la 2,9% din PIB în 2012 (pe standardele europene).
Iniţial, Consiliul a cerut României să reducă deficitul bugetar până sub pragul de 3% din PIB la finele anului 2011, dar în luna februarie a anului 2010, termenul a fost prelungit până la sfârşitul anului 2012, având în vedere contracţia economică peste estimări înregistrată în 2009. Pentru ajusta deficitul bugetar sub 3% din PIB în anul 2012, Consiliul a recomandat o serie de măsuri cu un impact total de 1,75% din PIB pe an, pentru perioada 2010-2012.
Cum a evoluat deficitul în 2013
Deficitul bugetar a ajuns după primele patru luni din acest an la 1,2% din PIB, reprezentând circa jumătate din ţinta stabilită pentru întregul an, iar analiştii au spus că a crescut riscul ratării ţintei anuale, ceea ce ar putea duce la tăierea investiţiilor, cu impact nefavorabil asupra creşterii economice.
Ritmul de creştere al veniturilor a fost modest, acestea neţinând pasul cu creşterea cheltuielilor şi reflectând doar parţial ascensiunea economiei, după cum au arătat analiştii. Ţinta de deficit bugetar pentru acest an este de 2,1% din PIB.
Acest articol a apărut în ediţia tiparită a Ziarului Financiar din data de 24.06.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
