Preşedintele României Traian Băsescu a anunţat ieri la începutulunei discuţii cu Jeffrey Franks, şeful misiunii FMI pentruRomânia, că în luna octombrie va fi discutată continuareaacordului cu Fondul.
Încă nu este clar care va fi tipul noului acord, adică dacă vomcontinua să luăm bani de la Fond sau va fi doar un acord preventiv,adică un acord care nu presupune tragerea banilor, ci doar ogaranţie că statul îi poate împrumuta dacă este nevoie. Oricum,aceasta înseamnă că statul român intră în spirala datoriilorachitate din alte datorii, ceea ce este cea mai uşoară cale pentruun stat să devină dependent de datoria externă şi să nu-şi maigăsească drumul spre dezvoltare. Situaţia este mult mai rea decâtcea prezentată de Guvern şi Banca Naţională în martie 2009, când auanunţat peste noapte un împrumut de 20 de miliarde de euro, cel maimare din istoria României şi cât jumătate din bugetul ţării şiarată eşecul administrării finanţelor ţării.
"De această dată vă aflaţi în România doar pentru a celebraaniversarea Băncii Naţionale a României. Mă bucur să vă văd dinnou. Mă uit spre vizita din octombrie, când nu va fi o sărbătoare,ci o evaluare a dificultăţilor pe care le întâmpinăm", a spusBăsescu la începutul întrevederii cu Jeffrey Franks.
Propunerea preşedintelui către reprezentantul FMI a fost ca, lamomentul vizitei din octombrie, să fie luat în considerare viitorulacord dintre România şi FMI: "Să vedem dacă soluţia corectă esteextinderea acordului existent sau să avem un acord preventiv -acesta este mesajul meu principal către dumneavoastră şi, înacelaşi timp, dorim să continuăm împreună reformele structurale şiabsorbţia fondurilor europene. Trebuie să creăm spaţiul fiscalnecesar pentru absorbţia fondurilor europene".
Recent, Jeffrey Franks a declarat că guvernul şi-a exprimatinteresul pentru a avea un nou aranjament, însă a subliniat că esteprematură discuţia pentru că mai sunt mai multe luni din actualulacord.
ZF a scris în ediţia de luni că Guvernul Boc remaniat sepregăteşte să înceapă luna viitoare negocierile cu FMI pentru unnou împrumut prin care să fie asigurată inclusiv rostogolirearatelor din acordul actual de aproape 13 mld. euro care expiră înprimăvara anului viitor.
Necesarul de finanţare este ridicat în acest moment şi va rămâneridicat şi în anii următori. În 2011 România va avea de finanţat undeficit bugetar de cel puţin 6 mld. euro, dacă va reuşi să reducănivelul acestuia la 4,4% din PIB, de la 6,8% din PIB în acest an.Către FMI va avea de achitat peste 280 mil. euro, iar în 2012, cândîncepe rambursarea ratelor de capital, nota de plată va creşte la1,8 mld. euro.
"În cazul României nu mai putem vorbi despre o datorie publică micăîn acest moment, iar profilul acesteia pe maturităţi nu este unulfavorabil - mare parte din datorie fiind pe termen scurt, ceea ceface ca necesarul de refinanţare a acesteia să fie mare. În plus,deficitul bugetar este foarte mare", a comentat Ionuţ Dumitru,economistul-şef al Raiffeisen Bank.
Raiffeisen este una dintre băncile care are cele mai mari expuneripe titluri de stat emise de statul român.
În aceste condiţii, Dumitru apreciază că un potenţial nou acord cuFMI şi Comisia Europeană ar putea acoperi o parte din necesarul definanţare ridicat din anii următori, dar ar fi şi o sursă decredibilitate în faţa investitorilor.
"Statul s-ar putea împrumuta în condiţii mai bune în cadrul unuinou acord cu FMI şi Comisia Europeană şi ar exista o garanţie căreformele structurale vor fi continuate."
România a cumpărat timp prin acordul de anul trecut pentru a faceajustarea mai uşoară, în opinia lui Dumitru, care este şipreşedintele Consiliului Fiscal. "Dacă nu ar fi fost semnat acordulcu FMI şi CE, statul ar fi fost nevoit să se împrumute doar de pepiaţa internă, la dobânzi foarte mari, sau chiar să se afle înimposibilitatea de a se finanţa. Acordul de finanţare externă esteo măsură temporară, menită să facă ajustarea economică mai uşoară,mai suportabilă, şi să ofere răgazul necesar pentru a face reformestructurale."
La momentul contractării împrumutului în 2009, autorităţile auafirmat că supravegherea internaţională va da credibilitateRomâniei, permiţându-i astfel să se împrumute mai ieftin de pepieţele de capital. Experienţa Ungariei, care a renunţat la acordulcu FMI şi se finanţează în continuare pe piaţa de capital, puneînsă sub semnul întrebării aceste argumente.
Poate să finanţeze România deficitul doar de pe pieţe, fărăFMI?
România ar putea finanţa deficitul bugetar fără FMI cu o condiţie:să fi dat dovadă până acum de implementarea în mod credibil aajustării fiscale. În realitate noi am ratat ţintele chiar şi cusupravegherea FMI, susţine Nicolaie Chideşciuc, economistul-şef alING Bank, bancă ce este, de asemenea, unul din creditorii statuluiromân. Atunci la ce a mai fost de folos FMI?
"Renunţarea la FMI ar fi posibilă dacă se adoptă măsuri dure deajustare fiscală şi dacă acestea dau roade rapid. Altfel,capacitatea de auto-finanţare ar avea de suferit puternic. Un nouacord cu FMI e necesar fiindcă ar oferi pieţelor garanţiaimplementării reformelor fiscale în România. Noi am arătat pânăacum în ultimii 10-15 ani o capacitate redusă de autoguvernare,deci nu există garanţia continuării ajustării fiscale, iarpoliticul este o ameninţare permanentă", a spus Chideşciuc. Elconsideră că nu va fi vorba de un nou împrumut financiar, ci maidegrabă de un acord preventiv sau de instrumentul recent introdus -PCL (precautionary credit line) - care se adresează ţărilor cuvulnerabilităţi moderate.
Şi analistul Dragoş Cabat consideră că România ar putea să seorienteze şi spre varianta unei linii de credit preventive, nouafacilitate anunţată de FMI la sfârşitul lunii august sau să optezepentru un acord de tip preventiv. "România are nevoie doar degaranţia FMI în spate, nu mai mult, ca să revină pe pieţe şi săacceseze la costuri bune. Un acord de tip preventiv ar fi mainormal. Ar fi suficient să ne ţină deschise uşile cătreinvestitorii privaţi internaţionali. Şi am putea să ne finanţăm depe pieţe. Acordul cu FMI este în primul rând de imagine."
În ceea ce priveşte direcţionarea resurselor obţinute, Cabatapreciază că ideal ar fi să meargă spre investiţii. "Banii vor fialocaţi acolo unde este nevoie. Ideal ar fi să fie direcţionaţispre investiţii. Reformele în sectorul public trebuie să fiecontinuate."
Ce este linia de credit preventivă a FMI
Linia de credit preventivă, "precautionary credit line", a fost nouintrodusă în "oferta FMI" la finele lunii august şi este destinatăţărilor cu vulnerabilităţi moderate. Linia de credit nouă vizeazăstate care nu se califică pentru linia de credit flexibilă.Împrumutul este evaluat, printre altele, în funcţie de capacitateabeneficiarului de a se finanţa de pe pieţe, de disciplina fiscală,politica monetară şi sănătatea sistemului bancar al acestuia.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
