În ritmul actual de atragere a banilor europeni, România vaatrage de la UE până în 2015 doar 38% din cele 20 de miliarde deeuro fonduri structurale puse la dispoziţie pentru perioada2007-2013, arată o analiză realizată de Dragoş Pîslaru, managergeneral al firmei de consultanţă GEA Strategy & Consulting.Absorbţia este acum la 3,2% din aceste fonduri. 2015 este anul încare se pot face ultimele plăţi de la Uniunea Europeană pecontractele semnate anterior, după principiul n plus 2, deşiexerciţiul bugetar este 2007-2013.
Analiza a fost prezentată ieri în cadrul dezbaterii "Nou-veniţiiîn UE cântăresc costurile şi beneficiile" organizate de PlatformaEuropeană de Dezvoltare, o organizaţie nonguvernamentală iniţiatăde profesorul Daniel Dăianu, fost ministru de finanţe şi fostparlamentar european din partea PNL. Platforma îşi propune să fieun centru de legătură între companiile româneşti şi administraţiaeuropeană.
Din cele 20 de miliarde de euro fonduri structurale, 4,25miliarde de euro sunt fonduri pentru resurse umane, 4,5 miliarde deeuro pentru infrastructură, 4 miliarde pentru mediu şi restulpentru alte sectoare, cum sunt IMM-urile. România are ladispoziţie încă 12 miliarde de euro pentru agricultură în aceeaşiperioadă.
Pîslaru de la GEA a ajuns la acest rezultat punând într-oecuaţie datele de până acum, adică absorbţia lunară a baniloreuropeni în perioada martie 2009-martie 2011 şi a ţinut contastfel de accelerarea absorbţiei din ultimii doi ani.
Plăţile totale făcute pentru programe europene, care includ atâtplăţi de la UE, cât şi prefinanţări şi plăţi ale statului român, aucrescut de la 600 mil. euro în decembrie 2009 la 1,7 mld. euro îndecembrie 2010 şi sunt programate să crească până la 4,7 mld. euroîn decembrie 2011.
Studiul arată că fondurile vor fi absorbite complet în 2019 înacest ritm, deci România ar mai avea nevoie de încă şase ani pentrua lua toţi banii de la UE.
"Cel mai prost stăm cu programul de infrastructură şi transport,unde în acest ritm abia în 2024 am atrage toţi banii, iar lafondurile de mediu ar fi vorba de 2022-2023", susţine Pîslaru de laGEA.
Orban, consilier prezidenţial: Nu am atribuţii executivepe fondurile UE
Şi Leonard Orban, consilier prezidenţial pentru afaceri europeneal preşedintelui Traian Băsescu, a atras atenţia asupra rateiscăzute de absorbţie. "În acest moment, rata de absorbţie este de3,2%, în timp ce Polonia are o rată de absorbţie de 20% pentruacelaşi exerciţiu bugetar. Este nevoie de acţiuni hotărâte, ferme,pentru că altfel vom pierde bani", a atras atenţia Orban.
La întrebarea Ziarului Financiar de ce nu face sau nu cereguvernului român care a fost numit în funcţie de preşedinteleTraian Băsescu, şeful său direct, aceste acţiuni hotărâte şi ferme,având în vedere funcţia sa, Orban a spus: "Atrag atenţia că nu amatribuţii executive, ci este la nivelul guvernului o persoană,domnul Cătălin Vătafu (fost consilier al premierului, acum şef alAutorităţii pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale - n.red.), care este direct responsabil de tot ce înseamnă fondurieuropene".
Rata de absorbţie pe fonduri structurale de 3,2% din cele 20miliarde de euro, adică 640 milioane de euro, înseamnă plăţi făcutede Uniunea Europeană şi este parametrul cel mai corect pentru adescrie absorbţia, utilizat şi pentru comparaţii între ţări.
Totuşi, impactul în economie este descris mai bine de plăţiletotale făcute pe programele UE, care se ridică la circa 2,1miliarde de euro în martie 2011, faţă de 1,7 miliarde de euro îndecembrie 2010. Cele 2,1 miliarde de euro includ cele 640 mil. eurosume rambursate de UE, diferenţa fiind plăţi anticipate (careurmează să fie rambursate de UE) şi plăţi făcute de statul românpentru cofinanţare.
Profesorul universitar Daniel Dăianu a spus că există odezbatere la nivelul Uniunii Europene că dacă se constată căexistă state care se dovedesc incapabile să atragă fondurile UEpuse la dispoziţie, atunci să se procedeze la o realocare.
"Trebuie să ţinem cont de ceea ce se întâmplă în ultimii doiani în UE ca urmare a crizei economice. Se pregătesc programe deausteritate ca urmare a crizei", a spus Dăianu.
Grecia, Irlanda şi Portugalia au primit ajutoare de la FMI şi UEde zeci de miliarde de euro fiecare ca să reziste în faţa crizeifinanciare provocate de datorii publice de aproape 100% din PIB şide deficite bugetare de 7-10% din PIB.
Ministrul agriculturii Valeriu Tabără a susţinut că ministerulse află în grafic cu plăţile către agricultori. "Din octombrie 2010până acum am făcut plăţi din fonduri europene şi ale statului de3,69 miliarde de euro. Programul Naţional de Dezvoltare Rurală(prin care se depun proiecte de finanţare a agriculturii - n.red.) are 60.000 de cereri în valoare de 13 mld. euro", a spusTabără.
Secoşan, Siemens: Să stabilim cine, ce şi cum trebuie săfacă
Pe de altă parte, din punctul de vedere politic, România se aflăla o răscruce în ceea ce priveşte atitudinea faţă de Europa deVest, în condiţiile în care de la vestea neacceptării în spaţiul deliberă circulaţie Shengen conform programului, în martie 2011,există o serie de tensiuni acumulate între cele mai puternice statedin vestul UE şi partea românească.
"Decizia României de a adera la pactul Euro plus (de adoptare aunui program de convergenţă strict - n. red.) o pune în avangardaţărilor UE. Va fi un exerciţiu de coordonare a politicilornaţionale", a spus Bogdan Mănoiu, şef al Departamentului pentruAfaceri Europene din cadrul Guvernului.
Daniel Dăianu a spus însă că europactul se poate dovediconstrângător pentru România. "Trebuie să se ţină cont în cadrul UEcă sunt economii cu metabolism diferit, cu putere diferenţiată în aatrage fonduri europene, nu va fi uşor", a spus Dăianu.
Cristian Secoşan, director general al Siemens România, ocompanie tehnologică germană care are producţie în România, darfurnizează şi echipamente pentru lucrări de infrastructură sauenergie, a spus că există o lipsă de transparenţă la nivelulfondurilor UE şi mecanisme prea greoaie.
"Principala problemă este să stabilim cine, ce şi cum trebuie săfacă ca să ieşim din această situaţie de absorbţie foarte scăzută afondurilor UE. Am văzut că nu avem rezultate bune, acum urmează săstabilim cine este responsabil şi ce trebuie să facă pentru a leîmbunătăţi", a spus Secoşan.
România urmăreşte însă şi tensiunile la nivel politic în UniuneaEuropeană între ţările din Vest care pot avea impact.
Tensiunile dintre Franţa şi Italia privind imigranţii dinTunisia, care vin în Italia prin insula Lampedusa şi încearcă săajungă în Franţa, au dus la punerea în discuţie a însăşiprincipiilor de circulaţie liberă în spaţiul Shengen.
Shengen şi România: UE s-a temut de imigranţii dinGrecia
Pot fi afectaţi cetăţenii români, care au drept de liberăcirculaţie în UE din 2001, drept de şedere în limita a trei lunineîntrerupte şi chiar drept de muncă în unele ţări? În Spania,Italia şi alte ţări din Vest se află în prezent circa 2,5 milioanede români care trimit circa 4-5 miliarde de euro pe an în ţară,ceea ce pentru România este o finanţare esenţială.
"În niciun caz", se declară ferm chestorul Marian Tutilescu,şef al departamentului Shengen din cadrul Ministerului deInterne.
"Directivele europene privind libera circulaţie din 2004 nu potfi puse în discuţie. Dacă vor fi ceva schimbări, vor fi pentrucetăţenii din afara UE, nu pentru cei din interiorul UE", afirmăTutilescu.
Chestorul a mai explicat amânarea aderării României la Shengenprin teama Vestului că se va trezi în faţa unui val de imigranţiafricani şi asiatici din Grecia, care găzduieşte acum peste 128.000de imigranţi depistaţi.
"Insulele greceşti nu pot fi apărate, sunt permeabile. 90% dinimigraţia ilegală din UE vine prin Grecia. UE s-a temut că dacă vafi un spaţiu complet liber între Grecia, Bulgaria şi România,aceşti imigranţi vor ajunge mult mai rapid în Vest."
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
