Subvenţionarea din partea statului a cheltuielilor de participare la târguri internaţionale pentru asociaţii de bloc sau firme cu zero angajaţi şi zero cifră de afaceri, decizii ad-hoc de participare a României la astfel de evenimente, care nu dau timp tuturor companiilor interesate să-şi exporte produsele şi serviciile să „intre în joc“ sau o implicare prea slabă a mediului de afaceri în deciziile de promovare a exportului românesc sunt doar câteva dintre „bilele negre“ pe care oamenii de afaceri de pe plan local, reprezentanţii firmelor autohtone le indică în dreptul statului.
Pe de altă parte, cei care se ocupă de strategiile publice de promovare a exportului susţin că în ultimii ani oamenii din instituţiile de profil responsabile au început să îşi înţeleagă mai bine rolul pe plan extern şi că statul chiar are iniţiative pentru sprijinirea companiilor româneşti care vor să iasă la export. Câteva dintre acestea sunt suportarea a 50% din cheltuielile de cazare şi transport pentru un reprezentant al unei companii care se duce la un târg internaţional sau finanţarea integrală a amenajării standului şi pentru transportul exponatelor la târg.
„Noi, cei din instituţii, trebuie să înţelegem că după aderarea la NATO şi UE trebuie să ne schimbăm mesajul politic de apartenenţă la o uniune într-un mesaj prin care să vindem şi să căutăm oportunităţi în numele companiilor din România. Din păcate, oamenii din structurile acestea au rămas aceiaşi şi chiar dacă există unii care sunt deschişi la schimbare, sunt şi mulţi care intră într-un blocaj mental într-o astfel de situaţie, pentru că merg din inerţie. Şi nici nu am reuşit să ţinem pasul la nivel de pregătire a acestor persoane“, a spus Florin Vodiţă, ambasador al României la Bratislava (Slovacia).
El a fost prezent ieri la o dezbatere pe tema promovării mediului de afaceri românesc pe pieţe străine, la care au luat parte şi alţi demnitari, dar şi oameni de afaceri, organizată la Camera de Comerţ şi Industrie a României. Din 2009 Florin Vodiţă deţine funcţia de ambasador al României în Slovacia, iar în perioada iulie 2014- februarie 2015 a fost consilier şi coordonator al relaţiilor externe pentru preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României.
Problemele pe care antreprenorii români le-au ridicat în cadrul dezbaterii nu sunt străine de nici un om politic ce, de-a lungul carierei, a fost implicat în activităţi de promovare a exportatorilor români sau de sprijinire a firmelor româneşti să intre şi pe alte pieţe. De altfel, chiar Lazăr Comănescu, fost ambasador, timp de şase ani, al României la Berlin, a precizat că ştie şi el cazuri în care s-au dat bani de la buget pentru „participarea la târguri a unor asociaţii de bloc” şi că „este nevoie de implementarea unui proces de selecţie, de triere a firmelor care participă la târgurile internaţionale”.
„Noi am ratat intrarea pe o piaţă externă pentru un funcţionar public nu a avut încredere că hârtia de la ANAF în care se preciza că nu avem datorii la stat, este reală”, a spus un reprezentat al unei asociaţii locale din domeniul construcţiilor.
Radu Merica şeful Camerei de Comerţ Româno-Germane (AHK) a precizat, intervievat telefonic de ZF, că deciziile, în cazul acţiunilor de promovare a companiilor din România pe alte pieţe, se iau foarte târziu dar şi că nu există fonduri suficiente pentru a derula acţiuni cu impact important în acest sens.
“Au loc mereu schimbări politice la vârf în structurile publice din România, iar cei care lucrează pe funcţii inferioare sunt bulversaţi, iar proiectele se blochează. Nu există suficiente fonduri pentru a promova nu România, ci produsele în sine pe care ea le poate livra pe plan extern. Ar trebui să existe şi un proces mult mai transparent de participare la târguri internaţionale, de la publicarea în timp util a listei cu evenimente la care merge România până la condiţiile de selectare a firmelor participante”, adaugă Radu Merica.
Florin Vodiţă a mai precizat ieri că bugetul pentru promovarea exportului românesc este de peste 63 de milioane de lei (circa 14 mil. euro), mult mai mare ca în urmă cu 12 ani, când era de 10,5 milioane de lei.
