Ministrul de finanţe de anul viitor va avea o misiune dificilă, anul 2013 anunţându-se ca fiind cel mai volatil din punctul de vedere al nevoilor de finanţare ale statului.
Vârfuri de plată se anunţă pentru lunile ianuarie, martie şi octombrie 2013, când ajung la scadenţă titluri de stat de peste 6 mld. lei (1,4 mld. euro). În ianuarie, statul va avea de acoperit scadenţe de 6,2 mld. lei, în martie de 6 mld. lei, iar în octombrie de 6,1 mld. lei. La datoria internă se adaugă şi rambursările în contul datoriei publice externe.
"Nevoile de finanţare ale Trezoreriei de anul viitor nu vor fi semnificativ mai mari decât cele de anul acesta. Totuşi, distribuţia nevoilor de finanţare este mult mai puţin uniformă ca anul acesta, existând numeroase luni în care ajung la scadenţă titluri în valoare de peste 6 mld. lei fiecare şi alte luni în care suma acestora este semnificativ sub 2 mld. lei, situaţie care sugerează că nu s-a înregistrat o îmbunătăţire a managementului datoriei publice din acest punct de vedere. Dacă ne uităm la abaterea medie pătratică, anul viitor pare să fie cel mai volatil din punctul de vedere al nevoilor de finanţare lunare", spune Vlad Muscalu, senior economist al ING Bank.
Ministerul Finanţelor anticipează că serviciul datoriei publice va urca de la 64,2 miliarde de lei în acest an la 70,4 miliarde de lei în 2013 şi 76,4 miliarde de lei în 2014, cea mai mare parte a sumelor reprezentând rate de rambursat.
În anul 2012 Finanţele au avut un vârf de plată de 5,2 miliarde de lei în luna iulie, faţă de o medie de 3,7 miliarde de lei pe întregul an. În octombrie ajung la scadenţă titluri de 4,5 miliarde de lei, în noiembrie de 2,8 miliarde de lei, iar în decembrie de 1,8 miliarde de lei, aminteşte Muscalu.
Ministerul Finanţelor va trebui să ramburseze anul viitor şi o sumă de 970 mil. euro din împrumutul primit de la FMI.
Cheltuielile cu dobânzile au urcat mult în ultimii ani, iar Ministerul Finanţelor încearcă să controleze aceste costuri, având în vedere necesitatea încadrării în deficitul de 2,2% din PIB. În august şi septembrie randamentele la titlurile de stat au oscilat în jurul a 6% chiar şi pentru scadenţele scurte, după ce în primăvară Finanţele ajunseseră să se finanţeze mai ieftin, aproape de pragul de 5%.
Pentru a evita presiunea creşterii dobânzilor pe piaţa locală, Ministerul Finanţelor a revenit recent pe piaţa internaţională şi a împrumutat 750 milioane de euro. Prin această operaţiune, Finanţele şi-au reconstituit şi rezerva de valută din Trezoreria statului erodată în ultimele luni.
"Nevoile de fintaţare în valută de anul acesta erau satisfăcute chiar înainte de această emisiune. Administratorii datoriei publice pot continua prefinanţarea nevoilor de anul viitor, însă aceasta ar sugera că ei apreciază că percepţia investitorilor asupra României se va înrăutăţi în următorul an", spune Muscalu.
Plecând de la informaţiile oferite de Ministerul Finanţelor Publice la finalul lunii iulie, probabil buffer-ul de valută se află în apropierea pragului de 4 miliarde de euro, crede economistul ING Bank.
Eugen Sinca, analist la BCR, spune că o implicaţie a emisiunii de euroobligaţiuni este o posibilă reducere a ofertei de obligaţiuni în lei emise de Ministerul de Finanţe pe piaţa locală în lunile următoare, ceea ce va atenua trendul de creştere a randamentelor. "Dacă Banca Centrală Europeană va anunţa noi măsuri de relaxare a politicii monetare, iar mediul politic intern va fi unul stabil, atunci este posibil să mai asistăm la o emisiune de euroobligaţiuni până la finalul acestui an", apreciază Sinca.
Cum a evoluat datoria publică în prima jumătate a anului
Datoria publică şi-a continuat ascensiunea în prima jumătate a anului, urcând cu 9 miliarde de lei faţă de decembrie 2011, însă ritmul de creştere s-a înjumătăţit comparativ cu aceeaşi perioadă de anul trecut, la 4%
Analişti anticipează plafonarea datoriei sub pragul de 40% din PIB, doar dacă va continua ajustarea deficitului bugetar, iar economia va rămâne în teritoriu pozitiv, cu creşteri consistente de peste 2-3%.
Importantă în ceea ce priveşte managementul datoriei publice este şi extinderea maturităţii acesteia, iar în acest sens se observă o oarecare îmbunătăţire în acest an. Ministerul Finanţelor a încercat să împrumute lei pe termene mai mari şi a rupt tradiţia de a pune în vânzare preponderent certificate de stat pe şase luni, unul dintre plasamentele cele mai căutate în anii trecuţi de investitori.
În acest an Trezoreria a lansat şi titluri pe 15 ani, marcând introducerea pe piaţă a celei mai lungi scadenţe din portofoliul Ministerului Finanţelor.
Statul a mai avut o tentativă în acest sens în 2005, după care a abandonat strategia de extindere a maturităţilor.
claudia.medrega@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
