Tranziţia a mers cel mai prost în România: PIB-ul în euro a crescut între 1989 şi 2016 de patru ori, în Cehia de şase ori, iar în Polonia de şapte ori

4 mai 2017 Autor: Sorin Pâslaru

Mircea Geoană (centru), reprezentantul Institutului Aspen în România

În condiţiile în care Occidentul se îndepărtează în termeni de PIB per capita, sunt căutaţi alţi indicatori pentru a arăta că totuşi evoluăm.

În condiţiile în care Occidentul se îndepărtează în termeni de PIB per capita, sunt căutaţi alţi indicatori pentru a arăta că totuşi evoluăm.

 

România a avut cea mai redusă creştere a PIB-ului exprimat în miliarde de euro dintre ţările din Europa Centrală şi de Est, între 1989 şi 2016, de patru ori, în condiţiile în care în Bulgaria PIB-ul a crescut de 4,1 ori, iar în Ungaria, Republica Cehă şi Polonia de 5-7 ori, se arată într-un raport al Institutului de Cercetare a Calităţii Vieţii, dat ieri publicităţii în cadrul conferinţei „Dincolo de PIB: dezvoltare umană şi bunăstare“, organizat de Institutul Aspen România la  Palatul Parlamentului.

„Trebuie să acceptăm că faza de tranziţie s-a terminat, iar ceea ce am obţinut este cea mai polarizată economie şi societate din Europa, cu un grad ridicat de dezagregare. România este complet deze­chilibrată, după ce în toată această perioadă s-a dus o politică a veniturilor mici, despre care s-a spus că este necesară. Astăzi, doar 59% dintre români spun că sunt satisfăcuţi de viaţa lor, faţă de 83% din cele 15 ţări cele mai dezvoltate din UE“, a spus Cătălin Zamfir, academician, profesor de sociologie.

Astfel, România avea în 1989 un PIB de 42,6 mld. euro, în timp ce PIB-ul Poloniei era doar cu 50% mai mare, în valoare de 64,3 mld. euro. În 2016, PIB-ul României a fost de 169,4 mld. euro, iar cel al Poloniei de 432,4 mld. euro, de 2,5 ori mai mare. Institutul Aspen, un think-tank ame­rican reprezentat în România de fostul mi­nistru de externe Mircea Geoană, a invi­tat ieri economişti, şefi de instituţii, membri ai Comisiei pentru Buget, Finanţe şi Bănci din Parlament, miniştri şi parteneri din sectorul privat pentru a discuta cum se poate mă­sura dezvoltarea şi bunăstarea unei economii dincolo de parametrul PIB per capita.

România are astăzi un PIB per capita de 8.000 de euro, adică un sfert din PIB per capita în Germania sau Franţa, exprimat în valoare nominală. Măsura bunăstării şi a calităţii vieţii dincolo de dimensiunea PIB per capita a devenit o preocupare şi în sectorul privat.

Şerban Toader, senior partner KPMG România, a spus ieri că între dezvoltarea economică din România şi cea din Occident este de fapt o distanţă mai redusă decât cea reflectată de diferenţa de PIB per capita.

La PIB per capita, raportul KPMG arată în mod surprinzător că tendinţa de convergenţă întârzie, Germania mergând mai repede în ultimii 25 de ani decât România.

 Conform unui index realizat de ONU, Human Development Index, România are un indice de 0,793, pe când Germania este la 0,916. Un alt indice, Legatum Prosperity Index, care analizează bunăstarea ţărilor, citat de KPMG în raportul „Evoluţia bunăstării în România“, dat recent publicităţii şi pus de asemenea în dezbatere ieri, arată că România este la 61,67 de puncte, în timp ce Germania este la 76,83 de puncte. Astfel de indici arată că diferenţa dintre România şi ţările din vestul Europei este mai redusă decât o indică simpla comparaţie a PIB per capita sau a salariilor, crede Şerban Toader.

„De fapt, consider că noi avem nevoie de un psiholog care să ne dea încredere că vrem să performăm“, a spus Toader.

Walter Deffaa, consilier al Comisarului european pentru Politică Regională Corina Creţu, a prezentat ieri un indice pe care îl foloseşte UE pentru a caracteriza situaţia dezvoltării economice şi sociale din regiunile Uniunii Europene, aşa-numitul The European Union Regional Social Progress Index - Indicele Regional al Progresul Social din UE.

„Suntem nevoiţi să mergem dincolo de măsura dată de PIB, să luăm în considerare şi condiţiile de sănătate, de mediu, de siguranţă sau de educaţie. Acest indice este complementar PIB-ului“, a explicat Deffaa.

Indexul Progresului Social include trei mari grupe de indicatori care se referă la nevoile umane de bază, la starea de bine şi accesul la oportunităţi, de exemplu accesul la hrană şi servicii medicale de bază, la apă şi canalizare, calitatea mediului sau toleranţa şi incluziunea din societate. România, con­form acestui index, a avut un scor de 47 în 2015, puţin peste Bulgaria, cu un scor de 46, cel mai mic dintre ţările europene. Pe locul cel mai înalt este Suedia, cu un scor de 81, în timp ce Franţa şi Germania sunt la 67-72.

Acest indice arată un raport oarecum mai puţin dezechilibrat între dezvoltarea economică şi socială din Franţa şi Germania şi cea din România, de 1 la 1,5. Chiar şi indicele PIB per capita calculat la puterea de cumpărare arată un raport între România şi Franţa şi Germania de 1 la 2.

„Nu este o noutate iniţiativa de a măsura bunăstarea altfel decât prin PIB. Ne amintim că încă din 2008 a fost lansat un indice compozit care ar fi urmat să completeze PIB-ul. Sunt foarte multe iniţiative de acest gen. Pe noi ne interesează să avem creştere economică mai rapidă decât Occidentul pentru că acesta este cel mai important mijloc de a recupera deca­lajul“, a spus Ion Ghizdeanu, preşedintele Comisiei Naţionale de Prognoză.

Preocuparea pentru a măsura şi în alt fel bunăstarea unei ţări decât prin PIB per capita s-a intensificat în ultimii ani, în condiţiile în care după 27 de ani de la căderea comunismului din Europa de Est se contată că PIB per capita din ţările din est, precum România şi Bulgaria, nu recuperează într-o viteză suficientă pentru a converge într-un orizont vizibil cu ţări dezvoltate, precum Germania sau Franţa.

Problema principală a României după 27 de ani este că 27% din populaţia ocupată lucrează în agricultură şi produce doar 4% din PIB, a spus Ilie Dumitrescu, şeful de cabinet al preşedintelui Institutului Naţional de Statistică.

Cu toată creşterea PIB-ului de patru ori în euro între 1989 şi 2016, gradul de urbanizare a populaţiei a rămas la 52%, faţă de 90-95% în Occidentul dezvoltat. Între 1970 şi 1989, gradul de urbanizare a crescut de la 25% la 52%.

Cel mai simplu indicator al gradului de civilizaţie, accesul la apă potabilă şi canalizare, arată că doar 47% din populaţia României putea să deschidă un robinet în 2015 pentru a avea acces la apă. În 2006, procentul era de 42%. În Germania, 99% din populaţie are acces la reţea de apă potabilă şi canalizare.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 04.05.2017

 
Cuvinte cheie:
Tranzitie
, PIB
, crestere
, bunastare
, uniunea europeana
, politica
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Închide